Organizator : IMDD
Program:
Joi, 24 septembrie
18.00 – 19.00
- Atelier pe Strada Copiilor – Folosirea artei tradiţionale în arta contemporană, susţinut de Roxana Gibescu
Vineri, 25 septembrie
18.00 – 19.00
- Atelier pe Strada Copiilor – De-a Arhitectura
Sâmbătă, 26 septembrie
11.00 – 12.00
- Atelier pe Strada Copiilor – Pictură japoneză, susţinut de Ilina Schileru
17.30 – 18.30
- Atelier pe Strada Copiilor – Street Art, susţinut de Mihai Zgondoiu
18.30 – 19.30
- Educație la firul ierbii – dezbatere publică organizată de IMDD
Duminică, 27 septembrie
11.00 – 12.00
- Atelier pe Strada Copiilor – Pop-Art, susţinut de Magda Pelmuş
Institutul de Management şi Dezvoltare Durabilă (IMDD), în parteneriat cu Biblioteca Centrală Universitară ”Carol I” şi Fundaţia Universitară ”Carol I” organizează, în perioada 24 – 27 septembrie 2015, cea de-a patra ediţie “Strada Copiilor”, parte a festivalului cultural în aer liber ”Strada de C’Arte”. În acest an, festivalul se va desfăşura pe platoul din faţa bibliotecii, în jurul statuii lui Carol.
Continuând proiectul iniţiat în urmă cu patru ani, de promovare a artelor şi culturii, IMDD organizează “Strada Copiilor”, care reuneşte activităţi destinate copiilor cu vârste cuprinse între 3 – 14 ani şi adolescenţilor. Conceptul “Strada Copiilor” are la bază un set de ateliere cu caracter cultural şi educativ, menite să îi introducă pe cei mici în lumea artei şi a educaţiei non-formale, să îi ajute să îşi dezvolte abilităţile.
A patra ediţie a evenimentului aduce o nouă serie de ateliere de creaţie, în care artişti cunoscuţi precum Magda Pelmuş, Mihai Zgondoiu, Ilina Schileru, curatoarea Roxana Gibescu sau membrele Asociaţiei De-a Arhitectura – Corina Croitoru şi Mădălina Bold îi vor încuraja pe tinerii participanţi să dea frâu liber imaginaţiei. Pictura japoneză, arta tradiţională şi arta contemporană, Street Art, Pop Art sau De-a Arhitectura sunt atelierele artistice incluse în programul festivalului din acest an.
Alături de programul destinat celor mici, Institutul de Management şi Dezvoltare Durabilă organizează cea de-a şasea ediţie a dezbaterilor “Educaţie la firul ierbii”, reunind tinerii cu reprezentanţi ai mass media, ai organizaţiilor neguvernamentale şi companiilor. Tinerii vor fi încurajaţi să îşi exprime opiniile şi să fie cât mai activi în cadrul discuţiei.
În continuarea eforturilor de implicare socială, IMDD va organiza şi anul acesta campania de strângere de cărţi “Fiecare copil merită să citească – Donează o carte!”. Toţi participanţii la “Strada Copiilor” şi “Strada de C’Arte” sunt încurajaţi să ofere în dar cel puţin o carte în spaţiul special amenajat, iar toate donaţiile primite în timpul evenimentului vor merge către organizaţii şi centre pentru copii.
Despre ateliere:
Atelier Street Art. Stencil Art, coordonat de Mihai Zgondoiu
Conceptul atelierului:
“Stencil-ul este una dintre cele mai folosite tehnici de imprimare şi multiplicare Street Art din spaţiul public. S-a dovedit a fi cea mai rapidă metodă de răspândire a unei imagini, sau a unui mesaj de tip text folosind un şablon/matriţă prin care se aplică vopseaua pe obiecte sau pe ziduri.
El a fost folosit iniţial în zone de larg consum, cum ar fi spaţiile publice, zonele industriale sau spaţiile militare. Începând cu anii ’80, el a fost preluat şi folosit de artiştii şi graff-erii momentului în expoziţii sau acţiunii stradale, făcând tranziţia de la parodierea şi critica zonelor strict sociale de consum la concept vizual abstract şi auctorial.
Stencil Art-ul a împrumutat multe din tehnicile advertising-ului, ale afişului, noilor media şi chiar a pătruns în acest domeniu, păstrând însă spiritul specific străzii. Putem remarca cum societatea de consum a schimbat matricea graffiti într-o matriţă de multiplicare în masă.” – Mihai Zgondoiu
Atelier Pop art, coordonat de Magda Pelmuş
Originea cuvântului “pop”- este vorba de prescurtarea expresiei englezeşti “popular art”, în sensul de artă cu mare popularitate la public, ca fiind iniţial opusă “artei academice.” În realitate, pop art se dovedeşte a fi sofisticată şi chiar academică. Denumirea de pop penetrează ulterior şi în muzică, mai târziu apărând şi denumirea de muzică pop, desemnând un anume gen muzical (nu trebuie confundată cu arta sau muzica populară, respectiv folclorică).
Arta pop este o mişcare de artă care a apărut la mijlocul anilor ’50 în Marea Britanie şi la sfârşitul anilor ’50- începutul anilor ’60 în Statele Unite.
Pop Art a prezentat o provocare pentru tradiţiile din arta plastică, prin includerea de imagini din cultura populară, cum ar fi publicitatea şi ştirile. În Pop Art, materialul este uneori eliminat vizual din contextul său cunoscut, izolat, şi / sau combinat cu materiale care nu au legătură între ele.
Arta pop are aspecte ale culturii de masă, cum ar fi publicitatea, cărţi de benzi desenate şi obiecte culturale mondene. Este unanim interpretată ca o reacţie la ideile atunci dominante ale expresionismului abstract. Arta pop are drept scop de a folosi imagini populare, spre deosebire de cultura elitistă, subliniind elementele banale sau kitsch din orice cultură, cel mai adesea prin utilizarea ironiei. De asemenea, este asociat cu utilizarea de către artişti a unor mijloace mecanice de reproducere sau tehnici de randare.
Numeroşi artişti şi-au adus contribuţia, dintre cei mai reprezentativi fiind Jasper Jones, Robert Rauschenberg („combined paintings”), Richard Hamilton, Andy Warhol, Roy Lichtenstein, Claes Oldenburg, Tom Wesselmann, Robert Indiana, Daniel Spoeri, Niki de Saint Phalle, Christo si lista ar putea continua.
Pentru studiul din cadrul atelierului „Pop art” am ales 2 figuri iconice şi anume britanicul Richard Hamilton şi americanul Roy Lichtenstein.
În Marea Britanie, apariţia Pop art-ului este legată de expoziţia de la “Whitechapel Art Gallery” (1956) intitulată “This is Tomorrow”, în care se profilează temele fundamentale ale Pop art-ului, reclama şi mijloacele de informare în masă. Va fi considerată momentul naşterii noii direcţii. Este vizibilă dorinţa de amalgamare a diverselor discipline artistice şi mijloace de expresie. În timpul expoziţiei, critica va acorda o atenţie deosebită colajului lui Richard Hamilton, intitulat “Just What is it that Makes Today’s Homes so Different, so Appealing?” Într-un interior modern este prezentată o pereche stereotipă. În acest colaj se regăsesc punctele de interes tipice artei pop, şi anume tehnica (magnetofon şi aspirator) şi reclama, atracţia către stereotipuri, săli de spectacole şi benzi desenate, totul într-o atmosferă specifică, surprinzătoare, din care nu lipseşte umorul, ce rezultă tocmai din acest amestec de genuri şi specii.
Arta pop americană se naşte la începutul anilor şaizeci, exact în momentul când versiunea englezească, victimă a propriei bogăţii şi a propriului succes, începe să intre într-o fază de declin. Ca şi în Marea Britanie, temele şi motivele acestei creaţii sunt desprinse din viaţa cotidiană, din domeniul tot mai fascinant al tehnicii, al producţiei în serie, faţă de care pop art-ul în varianta engleză este mai critic şi mai angajat din punct de vedere politic, în timp ce artiştii americani se opresc la prezentarea realităţii, fără să atace sau să acuze.
Tehnica lui Roy Lichtenstein este, într-un anumit sens, o derivaţie a tiparului, de la care preia reţeaua măruntă şi o imită. Pictează serii întregi în spiritul comics-urilor sau al desenelor animate ale lui Walt Disney.” – Magda Pelmuş
Obiective educaţionale:
Pe parcursul şi la finalul atelierului, copiii vor dezvolta competenţe specifice activităţii artistice predate şi anume:
– dezvoltarea sensibilităţii şi creativităţii;
– dezvoltarea capacităţii de exprimare plastică utilizând materiale, instrumente şi tehnici variate;
– dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului vizual-artistic;
– identificarea pe imagini, reproduceri de artă, a stilului Pop art şi artiştilor pop;
– definirea stilului Pop art;
– realizarea unor compoziţii statice şi dinamice unitare din punct de vedere cromatic;
– redarea centrelor de interes prin culoare – dominantă cromatică şi contraste;
– paginaţia şi proporţia;
– redarea perspectivei prin: – obţinerea efectului spaţial al culorilor prin contrast- cald în plan apropiat – rece în plan iîndepărtat şi prin colarea formei – forme mari în plan apropiat, forme mici în plan îndepărtat.
Tehnicile folosite în cadrul atelierului Pop art vor fi pictura şi colajul.
Atelier De-a Arhitectura, coordonat de Corina Croitoru şi Mădălina Bold (Asociaţia De-a Arhitectura)
În cadrul atelierului “De-a arhitectura”, copiii vor avea ocazia să lucreze cu materiale/tehnici tradiţionale combinate cu tehnologii noi.
Atelierul cu nisipurile magice: copii mici vor fi atraşi ca un magnet de textura nisipului kinetic, de proprietatea lui de a curge, dar şi de a se transforma într-o formă rigidă. Vor fi încurajaţi să depăşească recordul concentrării, pe nivelul lor de vârstă, jucându-se cu acest material interesant.
Atelierul cu stick-lets: copiii mari vor experimenta stick-lets, jucării care îi vor face să simtă pe pielea lor forţa gravitaţională, echilibrul într-o construcţie, vor experimenta forme geometrice noi, vor crea mici căsuţe, şi vor construi un labirint comun.
Copiii vor experimenta satisfacţia că au reuşit să construiască cu propriile puteri o structură, o instalaţie, de-adevăratelea!
Partener al atelierului este şi Asociaţia Culturală Patrimoniu pentru Viitor.
Atelier Pictură Japoneză, coordonat de Ilina Schileru
Atelierul de Pictură Japoneză îşi propune să iniţieze participanţii în tehnica acuarelei, prin exemplul stampei japoneze. Obiectivele atelierului vizează:
1. prezentarea, în mare, a tehnicii acuarelei – origini, specificitate
2. familiarizarea participanţilor la curs cu materialele specifice tehnicii
3. exersarea unei schiţe, în tehnica acuarelei, după tehnicile japoneze (ud pe ud, ud pe uscat)
4. finalizarea unei lucrări de dimensiuni mici în care participantul să aplice corect una din tehnicile prezentate.
Parteneri:
