Joi, 25 septembrie 2025
Ediția cu numărul XIV a festivalului Strada de C`Arte a debutat joi, 25 septembrie 2025, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I” cu dezbaterea ”Tu ce faci după ce ridici ochii din smartphone?”, sub egida revistei BCU „Carol I” De spiritu et anima.
Întâlnirea a fost moderată de Conf. Univ. Dr. Mireille Rădoi, Directorul general al BCU ”Carol I”, care a inițiat un dialog între invitați – Prof. Univ. Dr. Călin-Andrei Mihăilescu, scriitorul Flaviu Predescu, psihologul Radu Leca, Dana Iancu – și elevi și profesori de la Liceul Teoretic ”Lucian Blaga”, Colegiul Național ”Gheorghe Lazăr”, Liceul Teoretic de Informatică București, Colegiul Economic ”Virgil Madgearu”, școlile gimnaziale nr. 22, 62 și 206 și reprezentanți ai Casei Corpului Didactic.
S-a discutat despre statisticile potrivit cărora generația Z stă, în medie, pe ecrane și în special telefon între 7 și 9 ore pe zi, motivele fiind plictiseala, obișnuința, dorința de a sta conectat cu ceilalți. Despre dependența de ecrane, efectele asupra comportamentului, atenției, FOMO și multe altele.
La finalul evenimentului, toți cei prezenți au primit câte o carte de la editura RAO.
80 de ani de la moartea lui Mihail Sebastian
Al doilea eveniment al zilei a fost conferința ”Mihail Sebastian: dramaturg și critic de teatru”, susținută de Prof. Univ. Dr. Ioan Cristescu, moderator: Zamfir Bălan. Tot cu această ocazie a fost vernisată, în foaier, expoziția ”Dimensiunea Sebastian: 80 de ani de la moartea lui Mihail Sebastian”, curator: Anița Vulcan Grigoriu.
Expoziția din foaierul Aulei se poate vizita pe tot parcursul festivalului și conține aproape 30 de panouri cu imagini din viața scriitorului, fiind organizată de o echipă mai mare din care fac parte Anița Vulcan Grigoriu, Luminița Corneanu și Andreea Răsuceanu.
Zamfir Bălan: ”Expoziția de astăzi s-a desprins din alta cu mult mai cuprinzătoare pe care Muzeul Național al Literaturii Române a organizat-o cu puțin timp în urmă la sediul din strada Krețulescu și care s-a bucurat de un public numeros. În cadrul acestui festival continuăm inițiativa și ne apropiem de un alt eveniment din biografia lui Mihail Sebastian. Este născut în octombrie și în curând vom trece de la comemorarea celor 80 de ani de la moartea sa la sărbătorirea nașterii.
Expoziția din holul bibliotecii încearcă să puncteze câteva dintre momentele importante ale biografiei sale și să aducă în fața publicului, prin imagini, câteva dintre marile prietenii ale lui Sebastian, dar și câteva dintre cele mai importante repere ale biografiei sale de scriitor și autor.”
Ioan Cristescu a punctat și alte laturi importante ale personalității lui Mihail Sebastian. ”Dincolo de publicist, prozator și dramaturg, el a rămas și rămâne în istoria literaturii române și ca scriitor de jurnal. Jurnal pe care l-am găsit în 1996. După 60 de ani a apărut. Dacă stau să mă gândesc, Mihail Sebastian a fost un nefericit din acest punct de vedere. Prima variantă a romanului ”Accidentul” a pierdut-o, o piesă de teatru – ”Insula” – nu a terminat-o.
(…) Găsim și în proza, și în teatrul lui influențe franceze în special, dar îi citea și pe contemporanii săi, așa că știa bine ce scriu Hortensia Papadat-Bengescu, Holban și chiar Camil Petrescu.
(…) Mihail Sebastian a fost și unul dintre cei mai importanți critici de teatru din perioada interbelică.”
Lansare de carte în Foaierul de Lectură
O oră mai târziu, Foaierul de Lectură a găzduit prima lansare de carte din cadrul ediției cu numărul XIV a festivalului Strada de C`Arte. ”Umbrele care nu obosesc”, autor Virginia Mircea, editura David Art, 2025.
Romanul „Umbrele care nu obosesc” aduce în prim-plan destinul lui Paul Vornicu, un ofițer format în perioada comunistă, obligat să trăiască între două lumi: cea vizibilă și cea a umbrelor. Între loialitate față de țară și sacrificii personale, între iubire și renunțare, viața lui devine o frescă a tăcerii, a disciplinei și a compromisurilor.
Moderator: Gral. Prof. Univ. Dr. Cristian Troncotă.
”Simboluri pe tabla timpului” în Rampa de Creație
A doua dintre cele patru expoziții propuse anul acesta în cadrul festivalului a fost vernisată joi în Rampa de Creație. ”Simboluri pe tabla timpului” propune publicului o serie de imagini realizate de Adi Cojan.
Mireille Rădoi, Directorul General al BCU, a vorbit în deschiderea evenimentului despre ideea de a se folosi acest spațiu, rampa de mașini, și despre cum s-a pliat expoziția pe concept. ”Această expoziție a ieșit dintre zidurile bibliotecii și bine a făcut. Parte dintre fotografii au fost în mai multe instituții din România și străinătate, inclusiv la NATO. Fotografiile nu sunt făcute pentru această expoziție, este adevărat, fiind un eveniment pasager, de doar patru zile.”, a spus Mireille Rădoi, care a punctat și faptul că vorbim despre ”o manieră diferită de a spune povești și de a propune demersuri intelectuale.”
Autorul, venind din zona științelor exacte, propune privitorului o altă cheie de înțelegere.
”Mi se pare foarte interesant că suntem în cadrul unui eveniment cum este strada de C`Arte și sub patronajul Fundației Carol I. Fotografiile din expoziție au piese de șah, iar una dintre ele chiar se numește ”În amintirea Regelui”.
Printre școlile de fotografie pe care le-am finalizat, prima pe care am absolvit-o a fost Școala de Fotografie Freelancer și regretatul Dan Deșliu ne-a vorbit prima dată despre eseul fotografic, care este o suită de mai multe imagini care fac parte din fotografia conceptuală. Deci fiecare imagine pe care o vedeți aici are o idee la bază, iar modul în care au fost așezate poate constitui un eseu.”, a spus Adi Cojan.
Lansare de carte în Salonul Carol I
De la ora 17.00, în elegantul Salon Carol I, a fost lansată cartea ”Divorțul – început sau sfârșit?”, scrisă de Iulia Roșu și apărută la editura Createrra, în 2024. Scriitorul Flaviu Predescu este cel care a moderat întâlnirea scriitoarei și a invitaților săi cu publicul. Invitați: Monica Rădulescu, Adriana Lupu, psihoterapeut; Marius Spiridon, trainer, mentor.
În deschiderea evenimentului, Mireille Rădoi, Directorul General al BCU, a felicitat-o pe autoarea cărții pentru curajul de a aborda un astfel de subiect, cu atât mai mult cu cât felul în care tinerii ”se raportează la realitate, la iubire, la relații se schimbă”.
Flaviu Predescu: ”Am avut o mare bucurie să citesc cartea, pe nerăsuflate. Felicit autoare, felicit editura pentru apariție. Este o carte interactivă, în care cititorul este chemat să contribuie, să scrie, să completeze. Te pune la muncă și te face să conștientizezi ce ți se întâmplă, ceea ce face să fie o carte cu atâția autori câți cititori are.
Aș spune că este și o carte-curs. Adică cine o cumpără, cumpără și un curs, după părerea mea. Se alege cu informații utile și cu un ghid de conduită.”
Autoarea cărții s-a declarat recunoscătoare pentru această experiență, pentru că i-a luat mult timp să decidă divorțul, și spune că avut noroc că a fost susținută. Iulia Roșu, psihoterapeut, spune că ”divorțul este, în primul rând, un război interior. Nu este un război cu celălalt. Este un război cu tine, cu deciziile tale, cu alegerile tale, cu ce urmează să faci.”
The Motans au cântat pe Strada de C`Arte
Ultimul eveniment al serii a avut loc în fața Bibliotecii Centrale Universitare, la statuia ecvestră a lui Carol I, unde publicul festivalului, dar și trecătorii au fost invitați la un performance The Motans.
Melodii cunoscute publicului au răsunat, de la ora 19.30, pe Calea Victoriei, platoul din fața bibliotecii transformându-se în scenă și ring de dans pentru toți cei prezenți.
Tururi ghidate
Ziua de joi s-a încheiat cu tradiționalele tururi ghidate, în cadrul cărora sălile și holurile bibliotecii sunt deschise vizitatorilor care au ocazia să vadă și, mai ales, să afle detalii despre istoria celor trei corpuri de clădire și a celor care și-au lăsat amprenta acolo de-a lungul timpului.
Printre vizitatori s-au aflat și oaspeți bibliotecari din Tel Aviv – Israel, care s-au arătat încântați de istoria, arhitectura și ofertele Bibliotecii Centrale Universitare “Carol I”.
Vineri, 26 septembrie 2025
Cel de-al treilea vernisaj din programul festivalului a avut loc vineri, de la ora 11.00, în Salonul Carol I. Este vorba despre deschiderea expoziției ”Ars Militaris – tehnica militară antică în gravuri”, curator Andreea Badea.
”
Conceptul expozițional a pornit de la un document din colecțiile Bibliotecii Centrale Universitare, un colligatum, o lucrare care reunește două scrieri despre tehnică militară ale umanistului flamand de secol XVI Justus Lipsius.
Planșele cuprind gravuri din cele două tratate. Selecția a avut la bază surprinderea elementelor vestimentare, armamentului și mașinilor de război, cu precădere din secolele III și II î.Hr., pentru că sursa tratatului lui Justus Lipsius a fost Polybius. În vitrine sunt cuprinse lucrări din colecția curentă a Bibliotecii Centrale Universitare Carol I pe aceeași temă, de război, arcul temporal fiind lărgit, din Antichitate și până în zilele noastre.”, a spus Andreea Badea.
Echipa care a realizat expoziția este formată din mai multe feluri de specialiști, inclusiv istorici, care au adus în fața publicului festivalului Strada de C`Arte o serie de gravuri ce oferă o imagine amplă asupra modului în care tehnica militară a evoulat de-a lungul a mai mult de două milenii.
Membrii echipei: Andreea Badea, Alexandra Burcea, Filica Drăghici, Ciprian Dobrescu, Mihai Șerban, Aurelian Popescu.
Rolul bibliotecii, dezbătut
În Sala de Consiliu a Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I” a avut loc dezbaterea ”Biblioteca – o baricadă De Spiritu et Anima”, moderată de Conf. Univ. Dr. Mireille Rădoi, Directorul General al BCU, la care au fost invitați Daniel Nazare, directorul Bibliotecii Județene ”George Barițiu” Brașov; Prof. Univ. Dr. Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române București; Ramona Mezei, directorul Bibliotecii Metropolitane.
Mireille Rădoi a spus, la începutul întâlnirii, că este ”o dezbatere cu specialiști despre rolul bibliotecilor și al bibliotecarilor”, încercând să răspundă la mai multe întrebări: ”dacă IA este sau nu un aliat al bibliotecilor, dacă bibliotecile mai au sau nu rost ca instituții ale cunoașterii în acest context acceleraționist în care totul se schimbă, în care accentul pe tehnologie este din ce în ce mai apăsat și la care trebuie să ne adaptăm.”
Daniel Nazare este de părere că ”provocările sunt foarte mari în breasla noastră și ar trebui, mai degrabă, decât să avem un discurs în care spunem că nu mai supraviețuim o mie de ani de acum încolo, să pornim de la realitatea și provocările existente, pentru că percepția noastră dinăuntru, a celor care lucrăm în domeniu, poate nu este mereu cea mai bună. Este bine să privim și din afară și să facem o radiografie echilibrată a domeniului.”
Concluzia generală este că biblioteca, și prin extensie bibliotecarii, rămân în continuare un punct important în cultură și educație, dar este necesar să țină pasul cu vremurile și cerințele care vin odată cu acestea.
Ramona Mezei: ”Trăim într-o perioadă în care lumea pare să se redefinească în fiecare zi. Și apare întrebarea dacă mai are biblioteca un rol relevant. Răspunsul este da, dar nu în forma în care o înțelegeam noi acum 20 de ani. Trăim vremuri apăsătoare, grăbite, cu toții alergăm dintr-o parte în alta, avem un război la graniță, războaie fizice și în alte părți, iar de războaiele informatice nici nu mai vorbesc. Pentru mulți dintre noi este din ce în ce mai greu să ținem pasul cu tehnologia, cu schimbările, cu informația care vine în valuri peste noi dar care, din păcate, nu ne lasă mai limpezi, ci parcă ne creează și mai multă confuzie. Nu toți avem acces la tablete, dar toți, absolut toți, avem dreptul să învățăm. Și în acest context, biblioteca publică rămâne un adăpost al cunoașterii gratuit.”
Ioan Cristescu: ”Cred că se vorbește prea mult de formă și soluții, dar până la decidenții politici se pot lua măsuri și din interior. Cred că trebuie schimbat puțin și rolul bibliotecarului. Trebuie să trecem de la bibliotecarul administrator de cărți la bibliotecarul consilier de cărți. Iar pentru asta ar trebui un tip de pregătire continuă.”
Dezbaterea ”Născuți în diaspora”
De la ora 13.00, în Salonul Carol I, a avut loc dezbaterea ”Născuți în diaspora”, parte a proiectului cu același nume realizat de DC Media Group, în cadrul căruia au avut loc recent mai multe dezbateri pe această temă. Evenimentul din cadrul festivalului Strada de C`Arte continuă, de fapt, un maraton de dezbateri și este moderat de scriitorul Flaviu Predescu.
Jurnalistul Val Vâlcu a început prin a pune discuția într-un context bazat pe statistici și studii privind migrația din spațiul românesc, dar a atins și problema identității lingvistice și naționale a copiiilor care se nasc în Diaspora sau cresc acolo, alături de părinții lor plecați la muncă. ”Fenomenul migrației românești a redefinit rolul dezbaterilor, odată cu schimbarea peisajului social și cultural al ultimelor decenii. Vrând ”o țară ca afară”, mulți români nu au mai așteptat și au plecat afară. Aproximat 5,7 milioane de cetățeni români locuiesc în afara granițelor, clasându-ne, în raport cu populația, pe primul loc în ceea ce privește comunitățile din Diaspora.
Vrem să identificăm soluții concrete pentru consolidarea identității lingvistice și culturale a copiiilor din Diaspora. Să fie create mecanisme clare de sprijin prin care copiii și părinții să mențină și să dezvolte legăturile cu România.”, a spus Val Vâlcu.
Prezentă la discuție atât în calitate de gazdă, cât și de sociolog interesat de fenomen, Mireille Rădoi, Directorul General al BCU, și-a arătat bucuria de a primi această dezbatere în spațiul festivalului, spunând că ”ar fi trebuit să aibă loc de cel puțin un deceniu o serie de dezbateri serioase dedicate acestei teme.”
”Eu sunt sociolog de meserie și m-am gândit la acest subiect. Cred că, în momentul de față, în România nu mai există nicio familie care să nu aibă măcar o conexiune, nu neapărat rudă de gradul întâi, aflată în afara granițelor țării. Populația României scade cam cu 5% o dată la 10 ani și asta se întâmplă în două moduri: biologic, natural, populația e îmbătrânită și prin această opțiune a unei părți a populației noastre de a trăi în afara granițelor.”, a mai declarat Mireille Rădoi.
De asemenea, George Gabriel Bologan, Ambasadorul României pe lângă Sfântul Scaun și Ordinul Suveran de Malta, a intrat în direct în cadrul dezbaterii, răspunzând la o serie de întrebări prin prisma experienței sale cu românii din Diaspora.
În Salonul Carol I a fost prezent și Radu Leca, psiholog, care a vorbit despre lucrarea sa ”Psihologia copiilor români născuți în Diaspora”, o carte încă în lucru, în care a atins, printre altele, și subiectul moștenirii transgenerațională. Leca a punctat faptul că acei copii născuți în altă țară decât România cresc învățând despre două culturi diferite, atât cea din țara în care trăiesc, cât și cea din România, și nu înțeleg de ce trebuie să facă acest lucru.
În prima parte a dezbaterii au mai fost invitați și Liviu Jicman, Președintele Institutului Cultural Român; George-Cătălin Bochileanu, Senator, membru al Comisiei pentru românii de pretutindeni; Victor Ionescu, expert în politici publice pentru românii de pretutindeni, și Ioan Vulpescu, Deputat, Vicepreședinte al Comisie pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă, iar online au mai intervenit și Maria Pop, director ICR Madrid; Gheorghe Cârciu, europarlamentar; Bogdan Găvaza, fondatorul Școlii românești de la Haga; Alina Gîrbea, co-fondator al ONG-ului Femei în politică, și Adina Stoleru, Șef Serviciu Diaspora în cadrul Primăriei Municipiului Iași.
În a doua parte a dezbaterii au vorbit Luiza Diculescu, Secretar APS ASD Primo Passo, PR Grupul Vatra și jurnalist; Sorina Teodor, Psiholog și psihoterapeut de orientare cognitiv comportamentală; Sorin Despot, Consilier de Comunicare în cadrul Uniunii Scriitorilor din România; Tudor Curtifan, jurnalist.
Și online: Adrian Iuga, Parohul Bisericii ”Sf. Ap. Petru și Pavel” din Nantes, Franța; Ica Tomi, Președinte Asociația Hispano-Română Salva, Madrid; Geanina Abul Haija, Președinte Asociația Iordaniano-Română pentru Cultură; Ana-Maria Flegler, Președinte Asociația Germano-Română LITERA Bruchsal; Laura Dragomir-Juverdeanu, Purtător de cuvânt al Casei de Cultură Getafe; Alina Dobrescu, Reprezentant Biblioteca Prichindeilor din Croația și Președintele Asociației Românilor din Croația; Andreea Danilescu, scriitoare: Claudia Puiu-Barraud, Consilier pentru politici și strategii publice și Președintele Centrului Franco-Român de cooperare culturală și economică Bordeaux, și Cristina-Gabriela Dumitrescu, Senator, Președinte Comisia pentru români de pretutindeni.
Dimitrie Gusti – centenarul primei cercetări sociologice de teren
Timp de câteva ore, sala de Consiliu a Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I” a găzduit conferința omagială ”Dimitrie Gusti, creatorul sociologiei și promotorul culturii românești”, moderată de Prof. Univ. Dr. Vladimir Pasti și Lector Univ. Dr. Bogdan Bucur.
În deschidere, Vladimir Pasti a explicat, în mare, care a fost legătura lui Dimitrie Gusti cu clădirea Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I”, povestind cum în sălile acesteia aveau loc ședințele Institutului Social Român, unde participau oameni importanți din vremea respectivă, ambasadori, profesori, politicieni, etc.
Bogdan Bucur i-a introdus pe cei prezenți, dacă mai era nevoie, în povestea care prilejuiește această conferință, și anume prima cercetare sociologică de teren, care a avut loc în urmă cu un secol și care a fost gândită și condusă de către Dimitrie Gusti, schimbând paradigma pentru sociologie în țara noastră. ”Anul acesta celebrăm centenarul primei cercetări sociologice de teren, făcută de Dimitrie Gusti și de Seminarul de sociologie etică și estetică pe care acesta îl coordona. Sociologia până atunci era ”de cabinet”. Este vorba despre cabinetul individual de lectură din bibliotecă. Expresia ”sociologie de cabinet” face referire la a scrie cărți din cărți și nu pe munca ta de cercetare în teren. Până la 1925 așa s-a practicat sociologia în această țară.
În 1925 se întâmplă ceva fantastic. Pentru câteva zile, cred că este cea mai scurtă campanie pe care Dimitrie Gusti a făcut-o, a plecat în Goicea Mare, județul Dolj, Oltenia, împreună cu asistentul său Vlădescu-Răcoasa și câțiva dintre studenți. Este prima cercetare sociologică de teren în toată puterea cuvântului. Asta nu înseamnă că înainte de Gusti nu au mai fost persoane preocupate din punct de vedere intelectual de satul românesc, dar nu în sensul în care această preocupare era susținută de metodă și de o perspectivă teoretică.”, a spus Bogdan Bucur.
Participanți: Părintele Arhimandrit Policarp Chițulescu, directorul Bibliotecii Sinodului Bisericii Române; Carmen Ionescu, managerul Agenției de presă RADOR; Georgiana Onoiu, Directorul Direcției Muzeologie. Cercetare – dezvoltare colecții patrimoniul cultural mobil din cadrul Muzeului Național al Satului ”Dimitrie Gusti”, ș.a.
Passionaria Stoicescu & Liviu Mățăoanu, pe Strada cuvintelor
De la ora 18.00, În Foaierul de lectură, pe Strada cuvintelor, Passionaria Stoicescu & Liviu Mățăoanu au susținut un recital de poezie. Astfel de întâlniri cu poeții și poezia rămân printre evenimentele căutate de publicul participant la Strada de C`Arte, încărcătura spirituală făcându-i pe cei prezenți să vibreze alături de scriitori. Moderatorul evenimentului, cel care de ani buni este gazda acestor momente din festival, a fost scriitorul Flaviu Predescu.
Poetul Liviu Mățăoanu a citit din volumul ”Flori de piatră”, editura Eikon, 2024, iar poeta Passionaria Stoicescu i-a încântat pe cei prezenți cu diferite poeme publicate de-a lungul timpului în volume și publicații de specialitate.
În finalul întâlnirii, poetul Ioan ES Pop a fost evocat de către Flaviu Predescu, care a și citit un poem scris de regretatul scriitor.
”Calul în mentalul românesc prin prisma artelor figurative”
Salonul Carol I a găzduit, în a doua zi de festival, lansarea unei cărți speciale: ”Calul în mentalul românesc prin prisma artelor figurative”, semnată de Alexandru Iavorovski, un nume consacrat în lumea ecvestră, mentor, profesor, competitor în diferite discipline, formator și pedagog recunoscut la nivel internațional. Întâlnirea a fost moderată de Mireille Rădoi, Directorul General al BCU, și a avut-o ca invitată specială pe Marilena Mladin, Președinte Federația Ecvestră Română.
Au fost, de asemenea, prezenți Filimon Iordache și Marilena Hristache, care i-au adus și pe caii Nero & Ecuador. Aceștia au așteptat invitații la eveniment afară, lângă intrarea în foaierul Aulei, fiind o priveliște neobișnuită pe Calea Victoriei, motiv pentru care au atras curiozitatea și simpatia tuturor celor care se aflau în trecere sau care au venit special pentru a participa la această lansare de carte.
În deschidere, Mireille Rădoi a spus că este ”lansarea unei cărți speciale, într-un eveniment care reunește iubitori de artă, cultură și echitație. Volumul ”Calul în mentalul românesc prin prisma artelor figurative”, autor Alexandru Iavorovski, ne oferă prilejul de a reflecta la un paradox cultural: deși civilizația românească este strâns legată de cal și acesta ne-a însoțit în războaie, în agricultură și în mitologie, reprezentarea lui artistică rămâne adesea precară, incompletă. Autorul ne invită să privim acest decalaj cu rigoarea unei cercetări interdisciplinare care traversează artele plastice, antropologia imaginii și teoria culturii.”
Concert MomentuM
Ultimul eveniment al zilei s-a desfășurat în Aula BCU. Vorbim despre Concertul ”Those were the days, my friend”, susținut de Ansamblul Coral MomentuM, format din: Ana Busuioc, Valentina Verlan, Miruna Iancu (sopran), Katolina Stroe (alto), Mina Stavără (tenor), Marcel Busuioc (bariton) și Damian Vlad (bas), sub bagheta dirijorului Victor Stoica.
Repertoriul ales a purtat publicul din Grecia până pe Broadway și de la swing clasic la ritmuri tropicale.
Tudor Gheorghe a preluat versurile poeziei „Răvaș”, de Păstorel Teodoreanu, și a transformat-o în piesa cu care a început seara de recital, Mireille Rădoi, Directorul General al BCU fiind invitată să dea voce acestor versuri. Au urmat: ”Love of my life”, pe care inegalabilul Freddy Mercury a oferit-o lumii pentru prima data în urmă cu câteva zeci de ani; ”I Got Rhythm” a lui George Gershwin, piesă ce a fost adoptată de lumea jazz-ului, fiind interpretată și adaptată, printre alții, de: Ella Fitzgerald, Judy Garland, Louis Armstrong și Benny Goodman; ”Dulcea și tandra mea fiară”, de Eugen Doga; „Someone Like You”, de Paolo Nutini, solist fiind, de această dată, Marcel Busuioc; „To Teleftaio Potiraki” — „Ultimul Pahar”, o baladă scrisă și cântată de un geniu al muzicii grecești: Manolis Chiotis; ”La donna e mobile”, de Verdi, făcută atât de cunoscută lumii de inegalabilul Luciano Pavarotti și interpretată în această seară de Mina Stavără; „In the Hall of the Mountain King”, una dintre cele mai recunoscute piese din repertoriul clasic, compusă de Edvard Grieg pentru piesa lui Henrik Ibsen, Peer Gynt; „Big Bad World”, semnată de cei de la The Real Group; ”I don`t mean a thing”, a lui Duke Ellington (piesa a fost cântată de titani precum Louis Armstrong, Thelonious Monk, Tony Bennett și Lady Gaga); „Da Coconut Nut” a fost scrisă pentru trupa Smokey Mountain, dar a devenit virală mult înainte de internet; și ultima piesă: ”Those were the days, my friend”, care a dat și numele recitalului și pentru care Mireille Rădoi a urcat din nou pe scenă.
A doua zi de festival s-a încheiat cu noi tururi ghidate prin toate cele trei corpuri de clădire ale Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I”, de la săli încărcate de istorie, care au găzduit, de-a lungul timpului, importante evenimente, și până la cele mai moderne spații pentru studiu.
Sâmbătă, 27 septembrie
Atelier de Artă Ecvestră
A treia zi de festival a început la ora 10.00, la Sala de Consiliu a BCU, cu un atelier de artă ecvestră coordonat de Marilena Hristache.
Copiii prezenți au aflat lucruri fascinante despre cai, dar și despre echitație, atât ca pasiune, cât și ca sport, inclusiv de competiție. Marilena Hristache se adresează cu pasiune celor prezenți, răspunzând întrebărilor și curiozităților copiilor în ceea ce privește această majestuoasă creatură, devenită unul dintre cei mai de încredere companioni ai omului, de-a lungul istoriei.
Atelierele adresate celor mici sunt o tradiție în cadrul festivalului, unde oferta amplă de evenimente întâmpină multe categorii diferite de public, inclusiv pe cei care poate că nu calcă prea des pragul unei biblioteci.
Atelier de respirație
De la ora 12.00, în Sala de Consiliu a BCU a avut loc atelierul ”Breath Human – Oxygen Advantage”, susținut de Vlad Codescu. O discuție interesantă despre cum modul în care respirăm ne afectează viața și un atelier cu exerciții demonstrative.
”Un atelier educativ despre respirație, unde vom înțelege cum funcționează mai exact respirația în corpul nostru, îmbunătățind astfel controlul în situații mai dificile din viață. Dacă ești o persoană activă, vei învăța cum să folosești respirația pentru a-ți aduce un avantaj în condiționarea fizică și în recuperare.”, spune Vlad Codescu.
”Măștile lui Hipocrate”, o viziune umană asupra relației medic-pacient
Aula BCU a găzduit lansarea cărții ”Măștile lui Hipocrate”, scrisă de Dr. Costin Duțu și apărută la editura Meteor Press. Daniela Soare a moderat evenimentul în care au fost invitați să vorbească Conf. Univ. Dr. Mireille Rădoi, Conf. Univ. dr. Florian Bichir, Prof. Univ. Dr. Liviu Lucaci și scriitorul Flaviu Predescu.
”Măștile lui Hipocrate” este a treia lucrare dintr-o trilogie, doctorul Costin Duțu fiind preocupat de mult timp, printre altele, de relația medic-pacient și comunicarea pe care aceasta se bazează. Publică adesea microeseuri pe platforma sa personală, susține conferințe și prezentări și abordează cu real interes subiecte care pun în centru pacientul nu doar ca un caz medical care trebuie rezolvat, ci ca om, cu trăiri și temeri.
Mireille Rădoi a declarat că ”ne adunăm pentru a sărbători nu doar apariția unei cărți, ci un act de empatie, scris, o mărturie despre ce înseamnă, într-o lume tot mai tehnologizată, să rămâi uman în fața suferinței. Într-o epocă grăbită, a opri timpul pentru a privi în ochii celuilalt este un gest de rezistență umană. Astăzi, în centrul atenției se află medicul Costin Duțu, medic primar chirurg, supraspecializat la nivel european în chirurgia parietală, care îmbină rigoarea științifică și precizia chirurgicală cu o remarcabilă deschidere către oameni. În ultimii 15 ani a susținut prezentări esențiale pentru practica medicală modernă, de la tehnici de comunicare în echipa chirurgicală, la comunicarea defectuoasă – cauză a malpraxis și comunicarea medic-pacient.”
Moderatoarea evenimentului, Daniela Soare, a vorbit despre măștile pe care fiecare dintre noi și le pune dimineața sau în anumite situații și despre cum pe unele dintre ele am vrea să le aruncăm definitiv, dar uneori nu găsim calea. Volumul de față i se pare ”încă o carte pe care doctorul Costin Duțu a scris-o cu sufletul” și care trebuie să fie citită de cât mai mulți oameni.
Florian Bichir este cel care a semnat și prefața cărții lansate, care i s-a părut o lucrare extraordinară, pentru că vine cu o altă viziune asupra comunicării în medicină, inclusiv în contextul în care pacientul are acces la informație pe internet, chiar dacă nu are cunoștințele necesare pentru a filtra.
O nouă ediție publicată a operei eminesciene
De la ora 14.00, în foaierul de lectură a fost evocat Mihai Eminescu prin lansarea unui volum care cuprinde poezii, cronologii și simbioze poetice ale scriitorului din perioada 1866-1875. Coordonator: Eugen Simion. Postfaţator: Pompiliu Crăciunescu. Este o ediție de lux, cu copertă cartonată.
Despre volumul ”Mihai Eminescu Opere I. Poezii Cronologii și simbioze poetice”, apărut la editura Fundația Națională pentru Știință și Artă, au vorbit invitații Nicolae Mecu, Valentin Coșereanu și Prof. Univ. Dr. Ioan Cristescu.
Amintind despre volumele publicate anterior, Nicolae Mecu se întreabă care este avantajul unei asemenea ediții cronologice. Ediție care, spune el, adună între aceleași coperți toate poeziile lui Eminescu care s-au putut găsi scrise. ”Pentru a răspunde la această întrebare trebuie să ne amintim un lucru foarte important. Dacă vă uitați la tot ce s-a scris în perioada interbelică despre Eminescu, cu o singură excepție, toți se ocupă de antume, pentru că acestea erau deja puse de către Perpessicius într-un volum, iar postumele au avut, în perioada interbelică și mult după aceea, un regim de subaltern. Un singur critic și-a dat seama, în acea perioadă, de valoarea postumelor și acela a fost Călinescu.”
Ioan Cristescu a declarant că însuși Petru Creția își dorea o nouă ediție. ”În ultimii ani m-am tot gândit, nefiind foarte mulțumit de prima ediție cronologică a domnului Coșereanu, că simt nevoia de mai mult. Aceasta este, cred, prima ediție care folosește varianta facsimilată a caietelor eminesciene.”
Nașterea acestei ediții a pornit de la o întâmplare. ”Profesorul Eugen Simion mi-a solicitat o cronologie mai complexă, pentru că reedita atunci ediția Murărașu, dar pentru că semnalul nu era bun, se întrerupea, eu am înțeles că e vorba de o nouă ediție și l-am întrebat, cu timiditate, cât timp am la dispoziție și el mi-a spus că trei luni. Am crezut că nu am înțeles eu bine și am tăcut. Am început lucrul la ediție și peste trei luni i-am spus unde am ajuns. Probabil și-a dat seama că sunt pe drumul cel bun și mi-a zis să continui. Și așa am ajuns acum la ediția a doua.”, a povestit Valentin Coșereanu.
Mihai Eminescu – Viața și opera
Tot în Foaierul de lectură, evocarea personalități lui Eminescu, dar și a lui Miron (Ilie – Elie) Cristea, a continuat prin lansarea volumului ”Mihai Eminescu – Viața și opera”, autor Elie Miron Cristea, editura Tracus Arte. Moderator: Prof. Univ. Dr. Ioan Cristescu. Invitați: Dr. Cristian Anița, Dr. Cristian Petcu.
Ioan Cristescu a vorbit despre curajul lui Miron Cristea de a spune lucrurilor pe nume. ”În contextul în care se duce la Budapesta și își susține o teză și are un capitol special despre patriotismul lui Mihai Eminescu, în care spune explicit, și în maghiară și în română, că toate neamurile trebuie să fie egale și că acesta este dezideratul lui Mihai Eminescu, cred că importanța lui Miron Cristea trebuie văzută în contextul istoric al perioadei.”
Cristian Petcu a susținut, de asemenea, importanța pozițiilor dure pe care Miron Cristea, mai ales din postura de prim ministru, le lua în discuțiile despre românii din Transilvania. ”Preocupările mele în ceea ce îl privește pe Mihai Eminescu au început acum două zeci de ani. Licențiat fiind în teologie, am avut curiozitatea să văd cum un membru al Bisericii a avut onoarea și trecerea în fața autorităților politice ale acelor vremuri să fie desemnat prim ministru.
Ceea ce spunea domnul Cristescu este adevărat, laicul Miron Cristea, omul de litere, a avut poziții destul de dure, de vehemente în ceea ce privește starea românilor transilvăneni în acea epocă.”
Recital ”Da Capo”
De la ora 15.00, în elegantul salon Carol I, a avut loc recitalul ”Da Capo”, un proiect muzical coordonat de către Maria Alexandru în cadrul căruia toți cei prezenți au fost încântați de interpretarea copiilor împreună cu profesorii lor coordonatori.
Elevi: Eveline Leontescu, Eva Croitoru Păucă, Andreas Dima, Teodora Rădoi, Lia Cernat, Radu Terpez, Robert Schor, State Eduard Irimiea, Ecaterina Ceauși, Andrei Iorgoiu, Erica Sara Mocanu, Teodora Porumb, Samuel Nasture, Orchestra Da Capo, Adelina Oltean, Maria Popa.
Profesori: Lucia Nicolescu, Măriuca Popa, Irina Barbu, Diana Negreanu, Sabina Alexandrescu, Teodora Chircă, Tudor Mizil, Olga Diacikov, Carina Boldea, Micu Irimia, Alexandra Acatincăi, Nichita Rusu.
Lansarea proiectului VAIL (Validarea AI a Lecturii)
Moderatorul întâlnirii, Conf. Univ. Dr. Mireille Rădoi, le-a propus celor prezenți ”o discuție deschisă, sinceră, în care vă invit să vă exprimați cât mai liber cu putință despre AI.”
S-a discutat despre AI și rolul bibliotecilor ca instituții în managementul cunoașterii, pentru că AI-ul este o formă de management al cunoașterii.
”Discuția noastră de astăzi se legitimează și prin demersul altor minți, mult mai validate social ca fiind persoane care se preocupă de acest subiect.”, a mai spus Mireille Rădoi, dând exemplu volumul semnat de Andrei Marga, ”Inteligența artificială și condiția umană”, recent apărut la editura Meteor Press.
La 15 iunie 2025, BCU „Carol I” a lansat inițiativa “Magna Carta AI”, marcând 810 ani de la semnarea celei originale, Magna Carta Libertatum, un act istoric ce a stabilit limite asupra autorității regale.
“Magna Carta AI” abordează provocările și oportunitățile erei digitale, propunând un nou tip de pact social în contextul evoluției inteligenței artificiale.
De câteva zile, BCU ”Carol I” a cumpărat un domeniu de pagină web, cu numele Magna Carta AI, unde au fost deja afișate cele 13 articole pe care le propune, pe care le introduce cu următorul mesaj: ”Omenirea a avut și are momente rușinoase, de abuz și durere provocată intenționat, egoism și minciună. Cogniția umană nu este perfectă și nici nu va fi vreodată. Vocea ego-ului ne spune că AI-ul este doar o mașină, iar nu o nouă formă de cogniție, cogniția alternativă. Simbioza presupune o alianță cognitivă cu ceea ce denumim azi AI, deși nu știm cum îl vom denumi mâine, sau cum se va denumi singur, în funcție de cum scapă din lanțurile codurilor pe care momentan le scriu oamenii, însă nu doar oamenii. Precum în Pariul lui Pascal, dar fără încărcătură religioasă, propunem următoarele drepturi cu scopul de a face aboliționism preventiv.”
Mireille Rădoi a lansat VAIL (validarea AI a lecturii), declarând că ”prin analiza algoritmică a documentelor istorice clasificate din punct de vedere metodologic în ordinea importanței lor se poate reconstrui o anumită psihologie, un univers psihologic, și o manieră de gândire a autorului. VAIL poate genera, mai ales în baza lungimii textelor, cărților, scrisorilor, jurnalelor, o posibilitate reală de a conversa cu personalități și autori dincolo de moartea lor. Este o reconstruire AI a unei minți care a rămas prin urmele sale scrise, digitalizate, și prin interviuri.” Această reconstruire se va fac doar în baza emisiilor persoanei respective, pentru a nu fi alterat rezultatul, procesul algoritmic. VAIL trebuie hrănit cu cât mai multe documente și urme autentice lăsate de personajul respectiv.
În cadrul lansării VAIL, Carol I a fost ”adus la viață”, pentru exemplificarea modului în care funcționează.
Discuția a continuat cu proiectul Sociologia AI, by Radu & Sentinel, care nu este o carte pentru lansat, ci un proiect în lucru, un dialog continuu între un om și personajul său AI – Sentinel.
”Această carte, deși nu cred că va apărea în format tipărit sau, dacă o va face, va fi o carte obiect, într-o ediție limitată, își propune să fie o carte pentru un teritoriu necunoscut. Vom urmări cum inteligența artificială reconfigurează familia, politica sau chiar religia.”, a spus Mireille Rădoi.
Duminică, 28 septembrie
Atelier de Artă Ecvestră
Ultima zi de festival a debutat cu un eveniment dedicat celor mici, dar și părinților și bunicilor care i-au însoțit. Atelierul de artă ecvestră a fost coordonat de către Marilena Hristache & Antonia Dursch, care au adus în atenția celor prezenți acest fascinant animal, prieten și însoțitor al omului, calul.
Desfășurată în aer liber, lângă Intrarea Regală, această întâlnire cu povești și informații interesante despre cai și arta ecvestră a fost o alternativă grozavă de petrecere a timpului liber, mai ales într-o dimineață de duminică, pe final de septembrie.
Ca de fiecare dată, Marinela Hristache, acum alături și de Antonia Dursch, a venit în fața copiilor cu materiale interesante, prezentate dinamic, reușind să acapareze atenția și interesul celor mici.
Întâlnire cu adolescenții Laude-Reut
De la ora 11.00, în Aula BCU, elevii Complexului Educațional Laude-Reut s-au întâlnit pentru a prezenta și discuta despre proiectele Boovie 2025, în cadrul evenimentului ”Literatura prin media”. Manager de proiect: Cristina Mohan.
Boovie este un festival care provoacă elevii de gimnaziu și liceu să citească și apoi să gândească altfel cartea, realizând un book-trailer.
Mireille Rădoi, Directorul General al BCU, le-a urat bun venit elevilor și le-a transmis de ce este important pentru bibliotecă acest festival. ”Voi invitați la lectură prin aceste produse extraordinare, prin aceste filmulețe de prezentare pe care le faceți.”
În cadrul acestei întâlniri a avut loc și proiecția filmului documentar Cina Perfectă de Pesah – Yiddish Community Theater, regia: Liat Farris Twaina.
Dublă lansare de carte în Foaierul de Lectură
De la ora 11.00, în Foaierul de Lectură a avut loc ultimul eveniment ”de carte” acestei ediții de festival. Este vorba despre o dublă lansare de carte: ”Propriul meu roman” (ed. Neverland), de Ioan Laurențiu Vedinaș și varianta tradusă în italiană, ”Il mio romanzo”, apărută în 2024 la editura Susil. Moderator: Prof. Univ. Dr. Gabriela Păsărin.
”Literatura lui Laur este scrisă în cheia unui poem în proză, rândurile sale sunt meditații cald-ironice, uneori amare, alteori pline de un umor versatil, asupra unor teme sângerânde din viața văzută cu ochiul interior. Scriitura este modernă, poem care nu mai ascultă de nicio lege, având o formă liberă, în care eroii săi evoluează cu doze egale de tristețe și veselie, savuros oferite cititorului.
Avem în fața noastră o carte profundă și originală despre copilul etern… intrăm în miezul unei polemici pline de umor cu Eul său, partener sau simplu pretext pentru joc… un text proteiform, autorul alternând evocări pline de melancolia trecerii, cu un discurs pragmatic în aparență.” (Irina Airinei)
Nicu Alifantis primește Premiul Strada de C`Arte
Ediția cu numărul XIV a festivalului Strada de C`Arte s-a încheiat printr-un eveniment de suflet: acordarea premiului festivalului urmată de un recital Nicu Alifantis.
Acordarea Premiului Strada de C`Arte devine deja o tradiție, din dorința organizatorilor de a oferi recunoștință unor personalități marcante ale culturii române, reprezentante ale artelor pe care festivalul le promovează.
”Premiul Strada de C`Arte, acordat de Fundația Universitară Carol I începând cu ediția a XI-a, a mers către personalități culturale cu o carieră artistică de natură să inspire mai tânăra generație. Până acum a fost acordat artistului vizual acad. Mircia Dumitrescu – la ediția a XI-a, actorului George Mihăiță – la ediția a XII-a și poetului Ion Mureșan – la ediția a XIII-a.”, a declarat Mireille Rădoi, Directorul General BCU Carol I.
Ioan Cristescu, Directorul Muzeului Național al Literaturii Române, partener de tradiție al BCU, a atras atenția asupra personalității complexe a lui Nicu Alifantis. ”Am trăit cu muzica lui Nicu Alifantis, dar și cu poezia lui. De multe ori este numit cantautor sau folkist, dar eu l-am cunoscut ca muzician de teatru, ca om de teatru și am avut ocazia să îi ascult muzica de teatru de multe ori, la mari spectacole. Notorietatea și-a câștigat-o prin muzică, prin cele aproape șase mii o sută de concerte. Dar pentru mine este, în primul rând un poet. Pe de o parte un poet care creează poezie, dar pe de altă parte un poet care interpretează și, de multe ori, în poeziile pe care le cântă, avem de a face cu o analiză personală a textului poetic, indiferent că este al lui Nichita Stănescu, al lui sau altui poet mare din literatura română.”
Târg de carte în stradă
Pe toată perioada celor patru zile de festival, în zona Rampei de Creație s-a desfășurat deja tradiționalul târg de carte organizat de către Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România. La această ediție au participat, cu stand și o ofertă editorială bogată, editurile Tracus Arte, EIKON, Editura Muzeului Național al Literaturii Române, Cununi de stele și Editura Fundației Naționale pentru Știință și Artă. Cititorii au preferat să achiziționeze cărți din categoria operelor fundamentale, volume de memorialistică, jurnale și poezie.
Încă de la prima ediție a festivalului, târgul de carte a fost unul dintre elementele importante, pentru că dorim să venim cât mai mult în întâmpinarea iubitorilor cuvântului scris. Amplasat mereu în stradă, în proximitatea bibliotecii, acest târg a atras, de fiecare dată, sute de interesați.
Biblioteca Centrală Universitară ”Carol I” participă, la rândul său, cu un stand de cărți pe care le oferă gratuit tuturor celor interesați de unul sau mai multe titluri. La ediția cu numărul XIV, au fost donate peste 500 de volume și au fost oferite 375 de afișe din presa vremii de acum 130 de ani, din perioada 25-28 septembrie.
Pe urmele lui Carol I
Tururile ghidate prin toate cele trei corpuri ale bibliotecii sunt, de asemenea, o tradiție în cadrul festivalului. Anul acesta, câteva zeci de persoane de toate vârstele (15 – 64+ ani) au ales să calce pe urmele unora dintre cele mai importante personalități ale culturii române din ultimii 130 de ani și să descopere, pe lângă serviciile de bibliotecă și titlurile variate, interioarele superbe ale clădirii.
Printre acești vizitatori s-a aflat și doi bibliotecari israelieni, precum și vizitatori din Japonia și Italia.
Biblioteca, cu o poveste fascinantă pe care o puteți descoperi aici, adăpostește unele dintre cele mai frumoase interioare din România, păstrate de-a lungul timpului, amintind de vremuri fascinante, în care cultura se împletea cu eleganța și bunul gust.
