Joi, 21 septembrie 2023
Ediția a douăsprezecea a festivalului Strada de C’Arte a debutat joi, 21 septembrie, la ora 09.00, în Sala de Consiliu a Bibliotecii Centrale Universitare (BCU) ”Carol I”, unde a avut loc dezbaterea ”Veteres libri, vetera manuscripta: restituiri patrimoniale bibliofile”, moderatori: pr. arh. Policarp Chițulescu și dr. Andreea Badea.
Mireille Rădoi, Directorul general BCU a deschis evenimentul și, în același timp, a dat startul ”acestui maraton, care conține evenimente diferite, pentru categorii diferite de public, cu o manifestare profesională, de o înaltă ținută academică, pentru a demonstra că Strada de C’Arte nu dorește doar a oferi conținuturi facile, ci este un cadru de dezbateri pentru toate categoriile de public.”
Dezbaterea a fost organizată pentru readucerea în atenție a cărților vechi și rare, fiind prezenți specialiști de la Biblioteca Sfântului Sinod, BCU, Muzeul Național Cotroceni, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale ”Gavrilă Simion” Tulcea, Universitatea ”Al. I. Cuza” Iași, Muzeul Municipiului București, Universitatea București, Biblioteca Academiei Române, Biblioteca Academiei Române – Filiala Cluj-Napoca, Muzeul Național Brukenthal, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, Ahivele Naționale Istorice Centrale, precum și un cercetător independent.
”Acest eveniment dedicat iubitorilor cărții și cercetătorilor acestui domeniu, bibliofiliei și bibliologiei este realizabil datorită eforturilor conjugate ale BCU, în care am găsit un sprijin prin doamna director conf. Dr. Mireille Rădoi și prin doamna dr. Andreea Badea, șefa Biroului de bibliofilie, și prin suportul absolut al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, care ne-a aprobat această colaborare întotdeauna, o colaborare de cursă lungă.”, a spus Pr. Arh. Policarp Chițulescu.
În cadrul întâlnirii a fost expus, cu sprijinul Artmark, Tetraevanghelul slavon tipărit de Macarie la Târgoviște, în 1512.
De asemenea, a fost onorată memoria lui Doru Bădără, care a condus Biroul de bibliofilie din cadrul BCU și care și-a dedicat viața cărților tipărite și manuscriselor.
”Marele Furt din Muzeul Brukenthal: 1968”
Prima carte lansată în cadrul festivalului din acest an a fost ”Marele Furt din Muzeul Brukenthal: 1968”, apărută la editura Muzeului Național Brukenthal Sibiu și prezentată la Strada de C’Arte în Aula BCU, de la ora 12.00, de către directorul instituției sibiene, dr. Alexandru Chituță. Mireille Rădoi, directorul general BCU, a deschis evenimentul, spunând că ”această carte relatează o poveste a noastră, a României, a identității noastre, așa cum o face și arta mare.”
”Un album care a ieșit acum câteva luni, în cadrul unei expoziții pe care am organizat-o la Muzeul Național Brukenthal din Sibiu. Este o poveste interesantă, o poveste unică în România, care se integrează între marile furturi de artă din lume, întâmplată, din păcate, la noi. Opt lucrări care dispar din Muzeul Național Brukenthal în noaptea dinspre 26 spre 27 mai. Opt lucrări de pictură evaluate atunci la aproximativ 25 de milioane de dolari. Astăzi, doar una dintre ele, care este încă dispărută, ”Moartea Cleopatrei”, de van Dyck, singura din România semnată de acest artist, valorează aproximativ 25 de milioane de lire. Povestea este interesantă și pentru că se întâmplă în plin regim comunist.”, a început Alexandru Chituță relatarea despre acest caz interesant, invitând publicul să descopere toate detaliile cunoscute, precum și catalogul cu lucrările furate.
Despre gravitatea dispariției și, poate, chiar a distrugerii unor bunuri culturale, mai ales de o astfel de valoare, au vorbit și academicianul Mircia Dumitrescu, precum și Virgil Nițulescu, directorul Muzeului Național al Țăranului Român.
Despre Fănuș Neagu dramaturgul
Volumul ”Teatru Românesc contemporan (Fănuș Neagu)”, îngrijit de Lucian Chișu, directorul Institutului de Istorie și Teorie Literară, și apărut la Editura Academiei Române, a fost lansat în Rampa de Jazz&Poezie, începând cu ora 15.00, fiind prezentat de scriitorul Radu Băieșu și academicianul Valeriu Matei.
”Îl așezăm pe Fănuș Neagu, nuvelistul, romancierul, dar și dramaturgul în prima linie a literaturii române de sec. XX și început de sec. XXI. Am avut prilejul, unii dintre noi, să îl cunoaștem foarte bine pe domnul Fănuș Neagu, să îi admirăm opera, să îl citim. Cele mai importante cărți se citeau și în Basarabia, se dădeau din mână în mână. Autor a șase piese de teatru, Fănuș Neagu era la fel de original și inventiv și în piesele sale de teatru cum era și în nuvelă și proză”, a spus Valeriu Matei.
Scriitorul Radu Băieșu, unul dintre apropiații lui Fănuș Neagu: ”Am fost foarte apropiat de Fănuș și de cariera lui teatrală, pentru că meseria mea de bază este cea de regizor de teatru și am fost foarte aproape de fenomenul teatral. Momentul în care Fănuș s-a apucat să scrie teatru a creat stupoare, pentru că cine a citit chiar și o singură povestire a lui și-a dat seama că Fănuș scrie altfel. E un scriitor cu totul și cu totul aparte. Ceea ce îi făcea pe scriitori să se întrebe oare cum vor vorbi aceste personaje.”
Lucian Chișu a îngrijit această ediție cu cele șase piese de teatru semnate de Fănuș Neagu, despre care spune că ”el însuși era un spectacol de personalitate”.
Familia Regală la Iași: suveniruri din cea de-a doua Capitală
De la ora 16.00, în elegantul Salon Carol I, patronat de portretele Reginei Elisabeta și al Regelui Carol I, a avut loc lansarea volumului ”Familia Regală la Iași: suveniruri din cea de-a doua Capitală”, editori: Carmen Voroneanu, Simona – Gabriela Sînzianu, Narcis Dorin Ion, Ionuț Nistor, editura Magic Print, conferențiari: dr. Liviu Brătescu (Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” Iași), dr. Dan Nazare (Biblioteca Județeană „George Barițiu” Brașov), moderator Carmen Voroneanu.
Cu această ocazie a fost vernisată și expoziția foto-documentară cu același nume, care va putea fi vizitată pe toată perioada festivalului.
”Despre relația superioară a Iașului cu regii și reginele României vorbește, prin documentele sale ce provin din fondul Bibliotecii Centrale Universitare din Iași și din Arhivele Naționale Iași, expoziția fotodocumentară ”Familia Regală la Iași: suveniruri din cea de-a doua Capitală” pe care, în calitate de curator, împreună cu colega mea Simona-Gabriela Sînzianu, o aducem astăzi în fața dumneavoastră. După vernisajul pe care l-am avut la Iași în mai 2022, făcut în prezența unui public numeros, expoziția a avut un traseu itinerant.”, a spus Carmen Voroveanu.
Copiii talentați aduc ”Rezonanțe românești” la BCU
O oră mai târziu, tot în Salonul Carol I, a avut loc concertul ”Rezonanțe Românești”, în cadrul căruia mai mulți elevi coordonați de prof. Maria Alexandru au încântat publicul cu talentul lor. Astfel, Teodora Rădoi a cântat la pian ”Cuculeț cu pană sură”, de Maria Cernovodeanu. Lia Cernat, Adelina Oltean, Teodora Porumb, Cătălina Cristea, David Gerasim, Samuel Nasture, Eduard State Irimiea, împreună cu coordonatoarea Maria Alexandru și acompaniați la pian de prof. Petre Ștefănescu, au interpretat un fragment din ”Rapsodia Română nr. 1” (aranjament), de George Enescu, și ”Dans Țărănesc” (aranjament), de Constantin Dimitrescu. Maria Alexandru la vioară și elevul ei Tudor Niculescu-Mizil la chitară au oferit publicului ”Șase dansuri românești”, de Béla Bartók, și ”El Choclo”, de Angel Villoldo.
După acest concert, în același spațiu a fost proiectat filmul ”Dream come true”, scenariu și regia: Luis Ernesto Donas.
”Cenzorul”, de Emanuel Pârvu
Prima zi de festival s-a încheiat în Aulă, unde absolvenții clasei Adriana Trandafir & Diana Mihăiță, de la Facultatea de Arte, Universitatea Hyperion, au prezentat piesa de teatru ”Cenzorul”, de Emanuel Pârvu.
Comunism. O trupă de artiști încearcă să pună în scenă un spectacol frumos. Acel frumos plin de pasiune și de speranță. Acea speranță de început, naivă și idealistă. O inspecție. Întrebări fără răspuns, tăceri și situații limită. Tensiune și decizii grele. A face artă sau a supraviețui? Sau… a lupta?
Alexia Maria Mocănescu, Anais Ramirez, Adrian Cosmin Gheorghe, Rami Sakr și Sorin Toma spun o poveste asemănătoare în spectacolul „Cenzorul”, după un text semnat Emanuel Pârvu.
Piesa a fost urmărită de un public numeros, venit pe Strada de C’Arte în căutarea de evenimente culturale de calitate.
Vineri, 22 septembrie 2023
Primul eveniment al zilei a avut loc în Rampa de Jazz&Poezie, fiind vorba despre lansarea unei cărți inedite apărută la Editura Academiei Române: ”Biomineralogie geologică și medicală”, autori: Ion Petreuș și Tudor Petreuș. Prezentarea a avut loc în Rampa de Jazz & Poezie, unde au fost prezenți acad. Nicolae Anastasiu și unul dintre autori – Ion Petreuș, acad. Valeriu Matei moderând această întâlnire.
Academicianul Nicolae Anastasiu a fost invitat să vorbească atât despre carte, cât și despre cei doi autori. ”Ion Petreuș a trecut la știința materialului, pasiunea sa pentru cristalografie și pentru analize foarte atente a extrapolat către un alt domeniu, în care a avut succese deosebite. Rădăcinile acestor succese și acestei evoluții a domnului profesor Ion Petreuș se găsesc în teza sa de doctorat, care a primit premiul Academiei în anul 1976, despre pirita sedimentară. A reușit să găsească, în interiorul acestor cristale și modele pe care le-a impus și lansat, foarte multe secrete care se regăsesc și în volumul de astăzi. Pe de altă parte, Tudor Petreuș a atacat aplicații biomedicale în oncologie și patologie. Cartea are, în esența ei, trimiteri pentru modul în care s-ar putea folosi această cercetare pentru aplicații oncologice. Toată lumea se luptă cu așa ceva, să găsească niște modele. Iată că cei doi autori, punând laolaltă cunoștințele și experiența lor, au reușit să creeze acest volum.”
Ion Petreuș, unul dintre cei doi autori, a povestit cum i-a venit ideea acestei cărți inedite și de ce a ales să o scrie alături de fiul său. ”Scrierea acestei cărți s-a făcut ca orice altă carte, nu e nimic special, în sensul că nici nu mi-a trecut prin cap, atunci când am început să scriu, că va arăta așa. Într-o zi mi-a venit ideea să scriu o carte cu titlul acesta, ”Biomineralogie geologică și minerală”. Am ales un titlu atât de neobișnuit pentru că în literatura mondială de specialitate nu am găsit pe nicăieri un titlu ca acesta. Nu exista încă nimeni care să fi pus împreună mineralele geologice cu mineralele medicale.”, a spus Ion Petreuș.
Student în primul an la drept
În a doua zi de festival, Biblioteca Centrală Universitară ”Carol I” și-a deschis ușile pentru a primi studenții anului I la Drept. Aflați la început de drum, curioși, încântați, cu așteptări și planuri, tinerii au avut parte de o scurtă dar interesantă introducere în viața lor de studenți la Drept.
Evenimentul a fost organizat de ELSA (The European Law Students’ Asociation) și găzduit de Strada de C’Arte.
Mireille Rădoi, directorul general BCU, a lansat, în cuvântul său de bun-venit, și o invitație pentru toți cei peste 200 de studenți aflați în Aulă. ”Acest loc, care are un înger puternic, pentru că fost distrus de trei ori și s-a reclădit din propria cenușă, vă primește astăzi și vă va aștepta și în sălile de lectură, nu doar în filiala noastră de la Drept, dar și în spațiile Corpului Boema.”, a spus directorul.
Cătălina Ifrim – președinte ELSA București, a moderat întâlnirea dintre studenți și specialiști în domeniu. Astfel, prof. univ. dr. Răzvan Dincă, decanul Facultății de Drept din cadrul Universității București; prof. univ. dr. Ștefan Deaconu – Facultatea de Drept, Universitatea din București; Loredana Chițu, Partner – Dentos; Simona Marin, Partner – Dentos; Dan Minoiu, Partner – Mușat și Asociații; Alina Stăvaru, Partner – RTPR; Alina Ghiță, Tax Manager – Mazars și Lavinia Ioniță Rasmussen, Partner – NNDKP au luat cuvântul pe rând, oferindu-le celor prezenți o idee despre oportunitățile pe care le pot avea ca studenți și viitori juriști.
Eugen Gabor a lansat ”Social Democrația în România, Grecia, Spania și Ungaria”
În Sala de Consiliu a BCU, de la ora 14.00, a avut loc lansarea volumului ”Social Democrația în România, Grecia, Spania și Ungaria”, semnată de dr. Eugen Gabor și apărută la editura Eikon. Mireille Rădoi, directorul general al BCU, a vorbit, în deschidere, despre importanța unor astfel de evenimente atât în viața politică, academică și socială, cât și pentru festivalul Strada de C’Arte, care ”propune autori consacrați, dar și autori aflați la debut, cercetători tineri. Pe lângă îndrăzneala de a oferi conținuturi facile, joc, dans, ateliere pentru copii, concerte în Rampa de Jazz&Poezie, ș.a., propunem și lucrări serioase unui public specializat”.
Mireille Rădoi a vorbit și despre alegerile făcute de autor în lucrarea sa. ”Cartea de față ne pune în postura de a ne formula întrebări serioase despre ce va fi, pentru că analizele trecutului ne ajută să ne uităm cu lentile mai groase la ce se întâmplă în prezent și să facem supoziții mai întemeiate despre ce se va întâmpla în viitor. Mi se pare inspirat aleasă cercetarea, pentru că pune în comparație regimuri autoritare de dreapta și regimuri autoritare de stânga, și cum s-au metamorfozat, cum s-au cristalizat în social-democrație.”
Despre volum a vorbit și Andrei Țăranu, prodecanul SNSPA, cel care a coordonat lucrarea de doctorat a lui Eugen Gabor. ”Lucrarea de doctorat pe care domnul Eugen Gabor a elaborat-o sub coordonarea mea a avut un parcurs relativ lung, dintre care doi ani și jumătate au fost în pandemie. Inclusiv susținerea a fost, din păcate, în pandemie, deci în online, ceea ce a ridicat întotdeauna o sumă de probleme. Dar această lucrare a fost notată cu ”excelent”, ceea ce se întâmplă cam cu 1% dintre tezele de doctorat din România și nu numai. Este o carte despre socialismul de periferie, aș putea spune, și asta pentru că la origini, spre stupoarea noastră de astăzi, după 200 de ani, România, Spania, Grecia, Ungaria erau cam la același nivel. Ba chiar aș putea spune că România, după 1859, era fără discuție mult superioară Greciei sau Spaniei, țări care rămăseseră îngrozitor de mult în urmă din punct de vedere economic, social. etc.”
Invitat, de asemenea, să vorbească despre demersul autorului, Claudiu Crăciun, lector universitar la SNSPA, a ținut să precizeze și câtă muncă stă în spatele unei astfel de lucrări, dar și cât de importantă este alegerea subiectului. ”Vorbim despre o lucrare de doctorat care vine în urma unor eforturi pe foarte multe planuri: profesional, familial, personal. Nu e ușor să faci un doctorat, mai ales dacă îl faci bine. Ieșim, încet, încet, dintr-o autoprovincializare și văd la generația tânără aceste lucruri. Noi, când am început doctoratele, în 2002, nu ne permiteam să ne comparăm cu Grecia sau Spania. Este un semn de ieșire dintr-o automarginalizare și semnul că, de fapt, ne aflăm în post-comunism.”
Politologul Eugen Gabor este, în prezent, asistent de cercetare la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” și cadru didactic asociat la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA). ”Cartea se concentrează într-o manieră comparativă pe evoluția ideologică, organizațională și electorală a mișcărilor social-democrate din cele patru țări analizate, pe o perioadă care începe spre finalul secolului al XIX-lea și se întinde până în zilele noastre. Prin intermediul întregului demers descriptiv și explicativ, am încercat să determin în ce măsură mai este social-democrația relevantă în contextul actual, evidențiind totodată cauzele care au stat la baza principalelor transformări prin care a trecut aceasta de-a lungul a peste 100 de ani de existență.”, a spus autorul.
”De Spiritu et Anima”, revista BCU, la un an de la apariție
Condiția bibliotecilor, capacitatea de a realiza o revistă a BCU care să apropie toate generațiile de lectură, necesitatea ca instituțiile de cultură să colaboreze și multe alte subiecte de actualitate au fost abordate în cadrul dezbaterii ”De Spiritu et Anima”, desfășurată în Sala de Consiliu, marcând un an de la apariția revistei cu același nume.
Aflată la al cincilea număr, revista ”De Spiritu et Anima” adăpostește între paginile sale rânduri semnate de importanți colaboratori: Doina Banciu, vicepreședinte al Academiei Oamenilor de Știință; Agnes Erich, Director al Bibliotecii Județene ”Ion Heliade Rădulescu” Dâmbovița; Ramona Mezei, Director al Bibliotecii Metropolitane București; Ioan Milică, Director al Bibliotecii Centrale Universitare ”Mihai Eminescu” Iași; Dragoș Adrian Neagu, Director al Bibliotecii Județene ”Panait Istrati” Brăila; Mireille Rădoi, Director al Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I” București; Silvan Stâncel, Director al Bibliotecii Județene ”Lucian Blaga” Alba și Ioan Vulpescu, Vicepreședinte al Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă în Camera Deputaților, provocați la dialog de către Flaviu George Predescu, redactorul șef al revistei, și redactorii Ciprian Dobrescu, Ana-Maria Florea, dr. Eugen Gabor, Odilia Roșianu și Dragoș-Cătălin Trifan. Printre temele abordate în această ediție se află ”Viitorul bibliotecilor într-un schimb de idei” (Flaviu George Predescu), ”Un document din colecția bibliofilă a Bibliotecii Centrale Universitare Carol I inclus în Registrul Național Memoria Lumii: Psaltirea în versuri a Mitropolitului Dosoftei” (dr. Andreea Badea), un interviu cu Ștefania Mazilu, coordonatoarea serviciilor din Sediul Central al BCU ”Carol I”, aflată la 45 de ani de carieră în această bibliotecă, și multe altele.
Mireille Rădoi, directorul general al BCU, crede că ”direcția corectă nu este una competitivă, ci una a colaborării, solidarității între cei care sunt pe baricada culturală. Nu este nicio concurență între biblioteca centrală și Biblioteca Națională, Biblioteca Academiei, Biblioteca Metropolitană, Muzeul Național al Literaturii, Muzeul Bucureștiului și așa mai departe. De ce? Pentru că trudim cu toții să nu rămânem instituții ale trecutului și să apropiem tinerele generații de cultura urbană.”
Aceeași idee este susținută și de către Ramona Mezei, directorul Bibliotecii Metropolitane București, aflată atât la dezbatere, cât și în paginile revistei cu numărul cinci. ”Mulți spun că cele două biblioteci sunt concurente. Ei bine, niciodată nu am gândit așa. Consider că cele două biblioteci sunt complementare și trebuie să se sprijine, pentru că luptă pentru același țel.” Despre prezența sa în revistă, Ramona Mezei a spus: ”Am fost foarte onorată când am fost invitată să fac parte din acest demers. Cu atât mai mult cu cât această revistă nici nu arată, de fapt, ca o revistă. Zici că este o carte extraordinară, cu o calitate grafică deosebită, dar și cu o calitate a hârtiei… pentru că nu este puțin lucru să simți o carte în mână. Una este să citești în format digital și alta este să miroși o carte, să îi simți greutatea în mână”.
”Diplomat în Oropingo”
De la ora 17.00, în Foaierul de Lectură a avut loc lansarea volumului ”Diplomat în Oropingo”, de Gabriel Gafița, editura Junimea. Odilia Roșianu a moderat întâlnirea, iar criticul literar Daniel Cristea-Enache și scriitorul Călin-Andrei Mihăilescu au vorbit despre autor și carte.
Prozatorul Gabriel Gafița a fost diplomat timp de treizeci de ani, iar după debutul său în proză (1980), a dispărut din peisajul literar timp de aproximativ 25 de ani. Din 2014, începe să publice intens: ”Du-te departe de mine”, ”Zahăr și Miere”, ”Alternativă la fuga în Egipt”, ”Privind în aceeași direcție împreună” și acum ”Diplomat în Oropingo”.
”Eu m-am izbit prima oară de proza lui Gabriel Gafița în facultate, în 1980, când i-a apărut cartea ”Iarna e o altă țară”. Anii au trecut, ne-am întâlnit de câteva ori și mereu am admirat la el talentul extraordinar de povestitor. Pentru că Gabriel are miere și pe buze, și pe pix.”, a povestit Călin-Andrei Mihăilescu.
Daniel Cristea-Enache, deloc străin de opera autorului, a vorbit despre capacitatea acestuia de a ține cititorul interesat, prin construcții și personaje atractive și complexe. ”Este o carte importantă, scrisă de un autor pe care eu l-am cunoscut exclusiv prin cărțile sale, până astăzi. Am terminat lectura cărții la două noaptea, deoarece nu reușeam să dorm până nu aflam ce se întâmplă cu personajele principale. Autorul are un dar absolut extraordinar de a ține cititorii și cititoarele în priză, pe toată durata lecturii acestei cărți. Faptul că Gabriel Gafița reușește să țină treaz acest interes al lecturii, de la prima și până la ultima pagină, este un atu incontestabil și considerabil al domniei sale.”
Evenimentul a adunat laolaltă, în Foaierul de Lectură, importante personalități, printre care pianista Ilinca Dumitrescu și fagotistul Vasile Macovei, academicianul Silviu Angelescu, diplomatul Adrian Severin, Gilda Lazăr – JTI International România și Moldova și alții.
Poete pe ”Strada cuvintelor”
În Rampa de Jazz & Poezie, pe ”Strada cuvintelor”, scriitorul Flaviu Predescu a chemat publicul la o întâlnire cu poetele Carmen Secere, Simona Trifu, Irina Lazăr, Victoria Milescu și Nicoleta Milea. Acestea au citit atât din volume publicate, cât și texte inedite care vor face parte din viitoare cărți.
Irina Lazăr a debutat cu ”Fragment de joc”, editura Grinta, 2016, urmând volumul ”Subliniază-mă cu roșu”, editura Charmides, 2019. A publicat în mai multe reviste literare și antologii.
Nicoleta Milea este membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Poezie, București, profesor doctor în Filologie.
Victoria Milescu este membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Poezie, București. A debutat în 1988, câștigând concursul de debut organizat de două edituri, ocazie cu care a apărut în volumele ”Prier” și ”Argonauții II”. Autoare a peste 20 de volume de poezie, cărora li se adaugă traduceri și cărți pentru copii.
Carmen Secere este membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Iași. A debutat cu volumul ”Aproape fericiți”, 2018, editura Grinta, primind premiul ”Horațiu Ioan Lașcu” al USR Iași la Concursul național de poezie ”Porni Luceafărul”, Botoșani, 2018. A publicat, de asemenea, în mai multe reviste literare și a apărut în diferite antologii.
Simona Trifu este membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Sud-Est. A publicat volumele ”Atenție! Nu călcați pe flori!”, ”Compas în curcubeu”.
Alumni FABIZ s-au reunit în Aula BCU
De la ora 19.00, Aula Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I” i-a găzduit pe absolvenții ASE FABIZ, din diferite generații.
Întâlnirea a fost moderată de Nicoleta Tapalagă – coordonator Aumni FABIZ & BBS. Au luat cuvântul Mireille Rădoi – directorul general BCU, Tănase Stamule – decan FABIZ, Mădălina Meghișan-Toma – prodecan FABIZ și Andreea Stanciu – Alumni FABIZ și director ACCA Europa de Sud.
Muzica bună a ieșit în stradă
Seara, de la ora 20.00, Rampa de Jazz & Poezie s-a trezit din nou la viață, prin concertul susținut de Ovidiu Mihăilescu, Paul Prisada & Zoia Alecu.
Veniți special pentru a vedea artiștii sau aflați în trecere pe Strada de C’Arte, bucureștenii s-au bucurat de o seară senină, cu muzică bună adusă de artiști care nu mai au nevoie de nicio prezentare. Timp de aproape două ore, melodii foarte cunoscute, dar și piese mai noi, au făcut deliciul publicului.
Tururi ghidate
De la ora 21.00, timp de o oră, Biblioteca Centrală Universitară s-a dezvăluit în toată frumusețea sa arhitectonică, deschizându-și ușile către toți cei care au dorit să participe la tururile ghidate.
Două dintre cele trei corpuri ale instituției sunt splendide monumente, cu un trecut încărcat și înnobilat de personalitățile care, de-a lungul timpului, s-au implicat în construirea, păstrarea sau chiar reconstruirea lor. Cel de-al treilea corp este unul modern, dedicat studiului studenților, la fel de impresionant prin felul în care arată și condițiile pe care le pune la dispoziția utilizatorilor.
Zeci de persoane s-au plimbat prin holurile, cabinetele și sălile bibliotecii, i-au aflat istoria încărcată, au simțit, pentru câteva minute, energia unor vremuri apuse și și-au îndreptat, apoi, privirea spre viitor, în spațiile moderne în care se șlefuiesc minți tinere, pasionate de lectură și cunoaștere.
Sâmbătă, 23 septembrie 2023
A treia zi de festival și prima de weekend a început cu un eveniment dedicat copiilor. Mihaela Hristache, dresor de înaltă școală ecvestră, i-a așteptat pe micuți la atelierul de artă ecvestră pentru a le povesti despre cai, apropiindu-i de aceste animale maiestuoase prin jocuri atractive. Au desenat și colorat imagini cu cai, au răsfoit albume și cărți, au văzut o șa adevărată și baloți de paie, au pus întrebări și au aflat diferite detalii și curiozități despre cei care sunt considerați cele mai nobile animale.
Copii de diferite vârste, însoțiți de părinți sau bunici, au participat cu bucurie și curiozitate la acest atelier în aer liber.
Muzică clasică în aer liber
Cvartetul Chromatic a fost alături de noi și la această ediție, transformând, pentru o oră, spațiul de lângă statuia ecvestră într-o cameră urbană unde muzica clasică a încântat trecătorii, mulți dintre ei preschimbându-se într-un public entuziast care a rămas până la sfârșitul concertului.
”O ediție foarte utilă”
În Rampa de Jazz & Poezie, lucrarea ”Ilustrația cărții românești vechi din sec. al XVIII-lea în colecțiile Bibliotecii Academiei Române”, volumele I, II, III, de Oana Lucia Dimitriu, a fost adusă înaintea publicului de specialitate și nu numai. Evenimentul a fost moderat de acad. Valeriu Matei, iar prof.univ. Vlad Bedros a vorbit despre parcursul autoarei în timpul cercetării pentru realizarea lucrării de față, care este, de fapt, bazată pe teza sa de doctorat.
”Este o ediție monumentală, o ediție impresionantă, pentru care doamna Oana Lucia Dimitriu trebuie felicitată, împreună cu cei care au recenzat cartea, între ei și regretatul academician Răzvan Theodorescu, care mi-a fost un foarte bun prieten. Acest volum nu are, din păcate, un tiraj prea mare. Este o ediție relativ scumpă, dar foarte utilă, nu doar celor care studiază istoria culturii și civilizației românești, istoria cărții în special, ci tuturor celor care sunt dornici să cunoască trecutul nostru în toată complexitatea sa și să-și facă o impresie adecvată despre viața culturală din Țările Române din secolul al XVIII-lea, un secol și complicat, și controversat. Inclusiv în interpretările de astăzi. Cred că această carte își va găsi locul său în rândurile tratatelor și studiilor de referință în acest domeniu, pentru că noi am avut specialiști mari în istoria cărților românești.”, a spus Valeriu Matei.
Cartea de față este rodul unei cercetări realizate cu multă seriozitate, așa cum a declarat și Vlad Bedros. ”Am făcut parte din juriul care a acordat titlul de doctor doamnei Dimitriu pentru teza care astăzi intră în circuitul academic în această formă impecabilă, la fel de impecabilă ca teza de doctorat, coordonată de regretatul academician Răzvan Theodorescu. Îmi amintesc de perioada în care doamna Dumitriu era încă doctorandă de întâlnirile foarte fructuoase în cadrul acestui parcurs doctoral, de discuțiile foarte fertile care de pe atunci trădau această aplecare cu maximă acribie și cu foarte multă dăruire, răbdare, cu foarte mult talent al cercetătorului, asupra acestui corpus de lucrări, pentru foarte multă vreme, din păcate, ignorate și rămase strict în zona de interes a specialiștilor.”
Poezie română de peste Prut
Tot în Rampa de Jazz & Poezie a fost prezentat și volumul ”Râul devremelui târziu”, colecția „O sută și una poezii” a Editurii Academiei Române, autor Ion Hadârcă. Apariția editorială a fost prezentată publicului de către academicianul Valeriu Matei și scriitoarea Aura Christi. Personalitate literară complexă, Ion Hadârcă este unul dintre poeții români din Basarabia care păstrează limba română vie, asumându-și acest rol deloc ușor.
”Un scriitor reprezentativ și, totodată, un poet exponențial. Și e o mare diferență să scrii despre limba română în condițiile Basarabiei ocupate și alta să scrii lejer și ușor pe malul Dâmboviței, când Ceaușescu și alții te stimulau să faci acest lucru. Iar unii nu făceau, din păcate, deosebire între aceste lucruri. Ion Hadârcă, alături de mai mulți colegi, a avut o contribuție fundamentală la românismul sănătos. Criticii literari serioși de aici, din țară, cum sunt Eugen Simion sau Constantin Ciopraga, sau poeții importanți, cum ar fi Marin Sorescu și alții, au scris și au scris de bine, descoperind literatura de dincolo de Prut pe care mulți o credeau moartă. Ion Hadârcă a scris și el foarte multe texte în acea mișcare de renaștere națională.”, a povestit Valeriu Matei.
Ion Hadârcă a debutat ca poet în timpul școlii, publicând în anul 1965 primele versuri în revista “Cultura Moldovei”. În perioada studiilor universitare la Facultatea de Filologie a Universității Pedagogice “Ion Creangă” din Chișinău își continuă activitatea literară, citind primele cicluri de poeme în cadrul cenaclului literar “Luceafărul”. Începând din anul 1992, Ion Hadârcă îndeplinește funcția de președinte al cenaclului Mihai Eminescu de la Biblioteca Publică “O. Ghibu” din Chișinău.
”Amintirea ca ventrilochism”
În Salonul Carol I al Bibliotecii Centrale Universitare, scriitorii Victor Ivanovici, Călin-Andrei Mihăilescu și Dumitru Radu Popa au purtat un dialog despre perioada lor de dezvoltare ca tineri scriitori, începând încă din studenție. Orbitând în jurul unor personalități literare deja consacrate și având istorica șansă de a fi contemporani sau poate chiar colegi de generație și cu alți tineri deveniți între timp nume importante în literatura română, cei trei scriitori au povestit, cu mult umor, diferite întâmplări de disidență anticomunistă și rebeliune tinerească.
Întâlnirea, desfășurată sub titlul ”Amintirea ca ventrilochism”, a evidențiat și umorul celor trei oameni de litere care, cu talent și nostalgie, au imitat vocile celor pe care i-au evocat în povestirile lor.
Trei scriitori formați, dar inadecvați, în România comunistă, care s-au opus restricțiilor regimului cu armele pe care le aveau la îndemână ca tineri, plecați din țară la jumătatea anilor 80: Victor Ivanovici în Grecia, Călin-Andrei Mihăilescu în Canada și Dumitru Radu Popa în New York, au readus la viață, pentru o oră, oameni, întâmplări și vremuri care aveau în comun, mai mult ca orice, solidaritatea și umorul, ca formă de supraviețuire spirituală.
Cântece și dansuri populare
De la ora 17.00, lângă statuia ecvestră a Regelui Carol I, publicul a avut parte de un spectacol de dansuri și muzică tradițională din zona Giurgiu, cu elevi ai Școlii Generale nr. 1 din Cosoba. Însoțiți de directorul instituției de învățământ, Luminița Boghean, cei doi profesori coordonatori, dar și de părinți, copiii au încântat publicul cu drăgălășenia și talentul lor.
Ansamblul de dansuri populare a intrat primul în scenă și i-a încântat pe cei prezenți cu o coregrafie spectaculoasă, dar și cu seriozitatea de care au dat dovadă, în ciuda vârstei foarte fragede a unora dintre ei. Dansatorii au fost urmați de interpreți, Ansamblul de naiști ”Gheorghe Dumitru” fiind, de asemenea, foarte apreciat de public.
Personaje de poveste din hârtie
Lângă Bibliotecă, în zona Intrării Regale, Ioana Măcinic și Elena Văduva, de la RUBIK School, au încântat copiii cu un atelier de Storytelling prin colaj, provocându-i la joacă și creativitate. Coordonatoarele atelierului au adus cu ele două personaje desenate și decupate de ele, pentru a le arăta copiilor că imaginația nu are limite și că hârtia este un mediu minunat pentru a desena, decupa și lipi laolaltă tot felul de elemente din care îți poți crea propriile povești. Copiii, veniți în număr mare, aproape că le-au copleșit pe artiste, fiind foarte interesați și încântați de propunerile acestora.
Cutia muzicală
Ziua de sâmbătă, cea de-a treia zi de festival, s-a încheiat printr-un recital care a strâns zeci de oameni în Rampa de Jazz&Poezie, dar și prin tururi ghidate în BCU, de asemenea unul dintre punctele din program care mereu atrag foarte mulți oameni.
Reuniți sub conceptul de ”Cutie muzicală”, Cvartetul mixt JUKEBOX și Lizuca Bîgu au oferit celor prezenți o seară de neuitat.
Cvartetul, coordonat de Victor Stoica, a propus un concert coral a capella în care a abordat o serie de cântece foarte cunoscute, din stiluri și perioade diferite, dar cu aranjamente extrem de interesante și diferite. ”Que sera, sera”, ”Ob-la-di, ob-la-da”, ”Pretty woman”, ”Champs Elysée” și multe altele au surprins publicul.
Mireille Rădoi, directorul general BCU, a fost amfitrionul serii. ”Dau startul acestei călătorii muzicale în timp și spațiu. Zic în timp pentru că este vorba despre melodii care au fost compuse începând din anii 30 și care vin până în 2000 și în spațiu pentru că ne raportăm la Europa și Statele Unite.”
După cvartet, scena și microfonul i-au fost oferite Lizucăi Bîgu care, cu emoție dar și cu foarte multă forță și un stil personal aparte, a cucerit publicul încă de la prima melodie. Într-un registru diferit de muzicienii de la JUKEBOX, dar la fel de original, Lizuca și-a pus amprenta pe melodii ca ”Billy Jean”, ”Valerie”, ”Fly me to the moon” și altele la fel de cunoscute.
Artiștii au fost aplaudați în picioare, la finalul serii, toți cei prezenți dorind să mulțumească, în acest fel, pentru experiență.
Duminică, 24 septembrie 2023
Ultima zi de festival a început tot cu un atelier dedicat copiilor. Ioana Măcinic și Elena Văduva, de la RUBIK School, i-au încântat pe participanți cu diferite piese realizate în tehnica origami. Păsări, flori și multe altele au prins din ce în ce mai multă formă cu fiecare pliere a hârtiei, spre încântarea și fascinația micuților prezenți.
O călătorie prin istoria recentă a Israelului
În Aulă, de la ora 11.30, a fost lansat volumul autobiografic ”Viața mea”, semnat de Golda Meir și apărut la editura Omnium, într-o ediție tradusă de Dan Doboș și îngrijită de Mihai-Răzvan Ungureanu. Invitați speciali au fost ES Reuven Azar, Ambasadorul Israelului în România, precum și artistul Paul Surugiu-Fuego, care a susținut un mic recital în încheierea evenimentului.
Tova Ben – Nun Cherbis, președintele și fondatorul Fundației Reut, a moderat această întâlnire desfășurată în ajun de Yom Kippur (Ziua Ispășirii), cea mai importantă dintre cele trei mari sărbători religioase evreiești.
Mireille Rădoi, directorul general BCU, a vorbit despre apartenența Goldei Meir la o categorie aparte de ”lideri vizionari, care nu au doar realism, ci și viziune și care sunt modele pentru mai multe generații, rămânând repere în istorie.”
Mihai-Răzvan Ungureanu, cel care a îngrijit această ediție a cărții, a fost prezent printr-o transmisiune online, vorbind despre personalitatea și cariera politică a Goldei Meir și răspunzând la întrebările venite din sală. Excelența Sa Reuven Azar, Ambasadorul Israelului în România, a luat, de asemenea, cuvântul și a susținut acest dialog.
Prima femeie aleasă prim-ministru al Israelului (și a treia din lume care a ocupat această poziție), Meir a condus destinul țării sale în ultimii ani ai Războiului de Uzură, care a însemnat luptele dintre Israel, pe de o parte, și Egipt, Iordania, Organizația pentru Eliberarea Palestinei și aliații lor pe de altă parte, începând din 1967 până în 1970, dar și în timpul Războiului de Yom Kippur, început în 1973 chiar în cea mai sfântă zi a țării.
Invitat la eveniment, Fuego a început recitalul său prin interpretarea imnului Israelului, ”Hatikva” (”Speranță”) ridicându-i în picioare pe toți cei din sală. Artistul a mai oferit publicului și alte piese, atât în română cât și în ebraică, momentul său primind aprecieri și aplauze din partea tuturor celor prezenți.
Boovies proiectate în Aula BCU
Tot în Aulă s-a desfășurat și evenimentul de prezentare a proiectelor Laude-Reut participante și premiate la Boovie Festival, ediția a VIII-a. O modalitate inedită de a atrage tinerii spre cărți, conceptul de boovie (book + movie) are foarte mare succes printre elevii de liceu și nu numai, care citesc, regizează și filmează clipuri de prezentare, fiind coordonați de profesori. Tova Ben – Nun Cherbis, fondatoarea Școlii Laude-Reut, s-a aflat în sală pentru a susține această generație de adolescenți, elevi ai școlii pe care o reprezintă.
Tema din acest an a festivalului a fost ”The book of new beginnings”. Dintre cele 555 de echipe care s-au înscris în perioada februarie-martie, 494 au finalizat book-trailerele şi, după o primă selecţie, au rămas în concurs 385 de echipe. Boovie este un festival-concurs inițiat de Carmen Ion, profesoară de limba și literatura română, cu scopul de a-i motiva pe elevi să citească.
Actorul George Mihăiță, premiat
Maestrul George Mihăiță a fost sărbătorit la Biblioteca Centrală Universitară (BCU) ”Carol I”, la finalul celei de-a douăsprezecea ediții a festivalului Strada de C’Arte. Un adevărat prieten al festivalului și al bibliotecii, actorului i s-a oferit premiul festivalului în semn de recunoștință pentru întreaga sa carieră, pentru serviciile aduse artei dramatice și culturii, dar și pentru bucuria de a împlini 75 de ani. Sărbătorirea a avut loc în Salonul Carol I, amfitrioni fiind Mireille Rădoi, directorul general BCU, și Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române (MNLR). În sală s-au aflat mai mulți admiratori și prieteni ai actorului, întâlnirea fiind completată de un recital Cătălina Beța și Sorin Romanescu.
”Am gândit un premiu care să meargă spre profesioniști din lumea artelor, fie că vorbim despre literatură, teatru, film, arte vizuale, care să facă transferul între generații. Anul trecut acest premiu a mers la Mircia Dumitrescu”, a spus Mireille Rădoi.
George Mihăiță este unul dintre actorii pe care îi recunoaște orice iubitor de teatru și film și nu numai. Cu o carieră impresionantă pe scenă și peliculă, maestrul este, și în viața de zi cu zi, o prezență greu de uitat, cu o vitalitate pe care a pus-o și sub alte forme în slujba culturii și a artei.
Aflat între prieteni, mai mult sau mai puțin cunoscuți, maestrul George Mihăiță a făcut ce știe cel mai bine: a interpretat. A recitat o serie de poezii, în stilul său inconfundabil, amintindu-le celor din sală (dacă mai era nevoie) de ce se află acolo. Apoi și-a deschis sufletul și a vorbit despre prietenii, despre viață și despre cum s-a întâmplat să devină unul dintre prietenii apropiați ai festivalului de artă urbană.
”Prima dată am participat la Strada de C’Arte acum 11 ani, la cea de-a două ediție. De atunci m-am apropiat foarte mult de festival și festivalul m-a apropiat de librării, unde căutam, odată în plus, cărți de poezie românească. Cumva, sufletul meu rămâne și aici și voi răspunde oricând, cu drag, chemării.”, a spus George Mihăiță.
Târg de carte în aer liber
Târgul de carte organizat de Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România lângă Rampa de Jaz&Poezie a fost format din standuri ale următoarelor edituri: Editura Academiei Române, Tracus Arte, Editura Muzeului Național al Literaturii Române, Editurile Semne – Artemis și Editura Didactică și Pedagogică. Cititorii au avut la dispoziție titluri dintre cele mai diverse, unele dintre ele fiind lansate și în cadrul festivalului.
Și Biblioteca Centrală Universitară a avut propriul stand în care a oferit cărți tuturor doritorilor. Aproximativ 600 de volume din diferite domenii și-au găsit, astfel, un nou proprietar.
Expoziții foto-documentare și artistice
Pe toată durata festivalului, patru expoziții au fost deschise spre vizitare.
În Salonul Carol I a fost amenajată expoziția documentară ”Familia Regală la Iași: suveniruri din cea de-a doua Capitală”, pusă la dispoziție de către Biblioteca Centrală Universitară din Iași. În Corpul Boema, vizitatorii au admirat expoziția de ilustrație din cartea ”Societatea de Socializare din Medio Monte” de Marian Ilea, artist Mircea Bochiș. În Holu Aulei, Muzeul Județean Gorj ”Alexandru Ștefulescu” din Târgu Jiu a organizat expoziția ”Rodica Popescu – Am plecat în căutarea mea”, iar în Holul Regal au fost aduse în atenția vizitatorilor ”Cuvinte din interbelic: conferințele din Aula Fundațiunii Universitare „Carol I” în presa vremii”.
