Joi, 23 septembrie 2021
Deschiderea ediției aniversare, cu numărul zece, a festivalului Strada de C`Arte, a avut loc joi, de la ora 11.00, în Sala de consiliu a Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I”. Managerul general al instituției, Mireille Rădoi, a vorbit despre provocările organizării, timp de zece ani, a unui festival de asemenea anvergură, dar și despre dorința de a aduce mereu ceva nou, pentru a cultiva gustul tinerelor generații și pentru a oferi evenimente culturale de calitate pentru public de toate vârstele.
Primul eveniment din program a fost lansarea volumului ”Transcarpatia – radiografia unei regiuni multietnice, semnate de Marian Oancea și apărut la editura EIKON, moderator Mireille Rădoi, invitați: Radu Carp & Narciz Bălășoiu.
Mireille Rădoi a moderat lansarea de carte și a vorbit despre seriozitatea cu care autorul a abordat acest subiect. ”O lucrare monografie, până la urmă, o lucrare de științe politice, relații internaționale, de istorie, geopolitică, o lucrare cumva transversală, pentru că analizează o regiune mai puțin cunoscută din foarte multe perspective, inclusiv juridică. Autorul își propune să analizeze raportul dintre majoritate și minorități într-o regiune din Ucraina, un stat tânăr, cu o policromie etnică și cu aspecte sociale pe care nu le-ai putea ghici decât dacă ai face ce a făcut autorul și anume studiu de teren. Bariera lingvistică nu știu cum a depășit-o. Până să citesc această carte, nu am intuit complexitatea din statul de la nord de România. Am să vă citesc zicala populară din Transcarpatia: <<M-am născut în Imperiul Austroungar, am făcut școala în Cehoslovacia, m-am căsătorit în Ungaria și am murit în Uniunea Sovietică și, cu toate acestea, eu nu mi-am părăsit niciodată satul>>. Nu știu unde în lume poți să mai găsești valabilă o sintagmă similară, pentru că prin aceste cuvinte deja este surprins melanjul extraordinar al comunităților din această regiune. Dacă ne uităm la anexele acestei cărți, constatăm că avem de a face cu o lucrare foarte serios documentată, cu interviuri, cu analize pe texte de lege, cu statistici.”, a spus Mireille Rădoi.
Pentru că nu a putut participa la eveniment, Prof. univ. dr. Radu Carp a trimis un mesaj care a rulat în Sala de consiliu. ”Marian Oancea a fost întotdeauna pasionat de tot ce se întâmplă în Europa Centrală și Orientală, încă de la începutul studiilor sale. În urmă cu câțiva ani, a inițiat un proiect de cercetare în legătură cu Transcarpatia, pentru că, analizând situația minorităților din această regiune, a observat că regiunea este total ignorată de cercetătorii români, în timp ce cercetătorii polonezi, maghiari, chiar și ucrainieni au foarte multe studii dedicate acestei regiuni și urmăresc ce se întâmplă. Un lucru ieșit din comun, pentru că și România are minoritate importantă, dar nu a știut, până în momentul de față, să o pună în valoare prin studii, cercetări, pentru a vedea ce se întâmplă în mod real în această regiune. L-am încurajat pe Marian Oancea să studieze regiunea din toate punctele de vedere.”
Cel de-al doilea invitat, Lect. Univ. Dr. Narciz Bălășoiu, a vorbit despre munca pe care Marian Oancea a depus-o în realizare acestui volum: ”Știu despre demersul lui Marian Oancea încă de când era în stadiul de contemplație. Lucrare de față este emanația unei cercetări doctorale. Știu că a investit foarte mult timp. Nu este o lucrare aridă, nu este făcută strict dintr-o perspectivă științifică, uneori neprizată de publicul larg. Faptul că a mers pe teren, tipul de informație care reiese din interviuri dă întregii lucrări o dinamică aparte, o abundență de argumente. Am aflat multe lucruri pe care nu le cunoșteam în detaliu.
În Rampa de Jazz și poezie, de la ora 13.00, au fost lansate nu mai puțin de 27 de titluri, toate apărute la editura Neuma, după cum urmează: Marilena Apostu, ”Orașul cu femei triste”, poezie; Ana Ardeleanu, ”Un corp de iluzii”, poezie; Iulian Bitoleanu, ”Diagonale hermeneutice”, critică; Mihaela Roxana Boboc, ”Iubește-l, Anya”, poezie; Gabriel Burlacu, ”Orașul dispărut”, poezie; Florea Burtan, ”Răni călătoare”, poezie; Romița Mălina Constantin, ”Tăcerea din jurul rodiei”, poezie; Petre Ioan Crețu, ”Banshee sau revolta piciorului de lemn”, poezie; Angi Melania Cristea, ”Poeme pe DN1”, poezie; Evelyne Maria Croitoru, ”Caligrafia destinului”, poezie; Emilia Dănescu, ”Mărul insomniei”, poezie; Lavinia Feyer, ”Visceral”, poezie; Horia Gârbea, ”Minunata viață a personajelor”, eseu; Gabriel Gherbăluță, ”Anatomia cuvântului”, poezie; Carmen Tania Grigore, ”Taina în care locuiesc”, poezie; Andrea H. Hedeș, ”A fost odată ca niciodată”, proză; Nicoleta Milea, ”Cărțile prietenilor mei”, critică; Mihai Păcuraru, ”Kilometrul zero și alte poeme”, poezie; Coca Popescu, ”Incertitudine”, poezie; Nicoleta Stăvărache, ”Tinereți înstrăinate”, poezie; Dan Tipuriță, ”Amazonul norilor”, poezie; Vasile Toma, ”Cât încă e ziuă”, poezie; Andrei Cosmin Tudor, ”Balerina”, proză; Letiția Vladislav, ”Masada”, proză; Răzvan Voncu, ”Lectura clasicilor”, critică; Nguyen Thanh Kim, ”Lumea viselor”, poezie; William Shakespeare, ”Hazlia poveste a Negustorului din Veneția”, repovestire pentru copii. Evenimentul a fost prezentat și moderat de scriitorul Horia Gârbea.
O parte dintre poeții ale căror cărți au fost lansate în Rampa de Jazz și Poezie au citit câte un poem în fața publicului venit special pentru acest eveniment.
Salonul Carol I a găzduit conferința și lansarea volumelor dedicate sărbătoririi Bicentenarului de la Revoluția lui Tudor Vladimirescu. Evenimentul a fost organizat în parteneriat cu Academia Română, Muzeul Național al Literaturii Române, Fundația Colegiului Național de Apărare, Asociația Excelsior pentru Excelență în Educație și a fost moderat de Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române, și Cristian Petcu, președintele Fundației Colegiului Național de Apărare. Despre personalitatea lui Tudor Vladimirescu au fost invitați să vorbească prof. Radu Ștefan Vergati și Nicolae Brânză.
Iulian Popescu, secretar de stat și președintele Asociației Excelsior pentru Excelență în Educație, a vorbit despre nevoia scoaterii dintr-un con de umbră a lui Tudpr Vladimirescu. ”Este important să facem din Tudor Vladimirescu un subiect de știri, un personaj despre care să se vorbească în întreaga țară, nu doar acolo unde este deja apreciat și unde s-a născut, în Gorj. Pentru asta trebuie ca noi, cei care îl apreciem, să îl promovăm pentru cei mai tineri, care trebuie să înțeleagă că valorile revoluției și valorile liderului Tudor Vladimirescu, mai ales în ceea ce privește spiritul de sacrificiu, despre dragostea de țară, ar trebui să meargă mai departe.”
Tot în Salonul Carol I, o jumătate de oră mai târziu, a avut loc proiecția filmului ”Și eu va trebui să mor… Augustin Buzura”, realizator Mihai Adrian Buzura. Pelicula este un omagiu adus omului de cultură Augustin Buzura și conține fragmente din două interviuri pe care acesta le-a acordat, în perioade diferite, lui Radu Dănilă și lui Radu Găină. O invitație în intimitatea celui care a părăsit această lume în 2017, dar și câteva dintre profundele sale gânduri despre viață și moarte. Mireille Rădoi a vorbit despre dorința sa de a prezenta filmul în BCU, deși acesta poate fi vizionat de oricine, în mod gratuit, de pe internet. Totuși mai mulți participanți la Strada de C`Arte au ales să îl urmărească în cadrul festivalului, într-un cadru de profund omagiu adus omului de litere.
Volumele ”Introducere în doctrinologie” și ”A treatise of Extended Receptology”, scrise de Narcis Zărnescu și apărute la editura Academiei Române, au fost lansate în foaierul de lectură. Evenimentul a fost moderat de către prof. univ. dr. Doina Banciu, vicepreședinte al Asociației Oamenilor de Știință din România.
”M-am bucurat că aceste două volume scrise de distinsul nostru coleg de la AOȘR, Secția de Filosofie Teologie. Consider aceste două lucrări, eu și cei care suntem specialiști, deschizătoare de drum. Vă mărturisesc că am ținut, în mod special, ca lansarea să aibă loc în acest context și, evident, sub egida Academiei Române de Științe.”, a declarat Doina Banciu, moderatorul evenimentului.
Despre cele două volume, dar și despre autorul lor, au vorbit Gl. (r) Bartolomeu Constantin Săvoiu, Gl. bg. (rtg.) prof. univ. dr. Stan Petrescu, dr. Mihai Neagu Basarab (președintele Academiei Germano-Română din Baden-Baden) și Col. lect. univ. dr. Tiberiu Tănase.
În Aula BCU, de la ora 18.00, membrii Club România și-au dat întâlnire pentru a participa la prezentarea și lansarea volumului ”O dimineață de sâmbătă”, de Flaviu George Predescu. Această carte, apărută la editura RAO, este dedicată lui Bogdan Gavrilă, cel care a pus bazele Club România. Intâlnirea plină de emoție a fost moderată de Mireille Rădoi. Scriitoarea Odilia Roșianu a vorbit despre carte, iar Flaviu George Predescu despre motivele pentru care o dedică memoriei lui Bogdan Gavrilă, a cărui soție, Mădălina Marcu, a fost, de asemenea, prezentă la eveniment.
”Aș vrea să nu ne copleșească tristețea astăzi pentru că, probabil, Bogdan și-ar fi dorit ca acest eveniment să fie marcat de iubire, de o carte cu eseuri de iubire, cu multe, foarte multe accente de iubire prietenească”, a spus Mireille Rădoi.
Despre volum a vorbit scriitoarea Odilia Roșianu: ”Cartea lui Flaviu este diversă și emoționantă. Așa cum spunea și antevorbitoarea mea, este vorba despre toate aspectele posibile ale iubirii, neexcluzând inclusiv iubirea pentru putere, foarte actuală, și apoi, pe lângă iubirea tradițională, să spun așa, pentru că autorul și-a declarat iubirea pentru soție, este vorba și despre iubirea de prieteni, de mamă, de tată, de frați, de Dumnezeu, dragostea de țară și chiar dragostea de dragoste, iubirea iubirii, pentru că dacă vrei să iubești pe cineva trebuie, în primul rând, să înțelegi ideea de iubire.”
”Îmi revine misiunea de a explica puțin acest concept, această lansare. Noi concepte bat la ușă și cumva a venit această situație nouă în care, de fiecare dată, trebuie să aducem ceva original, mai ales când elementul original bate la ușă. In primul rând, aceste fotografii proiectate în spatele nostru, sunt opera unui om extraordinar pe care noi îl evocăm astăzi, tocmai pentru că i-am dedicat cartea și pentru că, așa, ca într-o axă, se întrunesc mai multe lucruri. Bogdan Gavrilă este cel care m-a adus pe mine în acest Club România. (…) Vois crie o biografie a lui Bogdan Gavrilă. Vreau să scriu două biografii în viața mea, iar una dintre ele este a lui. Și voi începe foarte foarte curând.”, a spus Flaviu Predescu, autorul volumului.
În sală a fost prezentă și soția lui Bogdan Gavrilă, Mădălina, care a oferit tuturor celor prezenți câte o fotografie realizată de soțul ei, ca o amintire palpabilă.
Prima zi de festival s-a încheiat prin proiecția filmului ”Adieu à l’Amour”, producător Cornel Gheorghiță. Iubitorii de film au fost invitați în Salonul Carol I, timp de o oră, pentru a urmări această peliculă.
Vineri, 24 septembrie 2021
Vineri după-amiaza, Strada de C`Arte s-a transformat într-un tărâm al poveștilor pentru copii. Actorii Teatrului de păpuși Licurici, al Bibliotecii Metropolitane București, au adus mai multe personaje în fața copiilor nerăbdători și curioși. Povești cu tâlc, dar și povești amuzante, toate au prins viață prin păpușile mânuite de actori.
De la ora 18.00, în Rampa de jazz și poezie s-au strâns iubitorii de muzică și literatură, care au avut parte de un adevărat regal. Evenimentul a fost moderat de scriitorul Cosmin Perța și presărat cu intervențiile muzicale ale chitaristului Costin Soare.
Ioana Tătărușanu, Radu Nițescu, Cătălina Bălan, Tiberiu Neacșu, Răzvan Andrei, Antonia Mihăilescu și Mugur Grosu, unele dintre vocile importante (mai cunoscute sau mai puțin cunoscute) ale poeziei contemporane românești.
Concertul Soul Serenade a încheiat a doua zi de festival. Susținut în zona Statuii Carol I, acesta a strâns zeci de iubitori de muzică veniți special pentru eveniment, dar și oameni care treceau pe stradă și s-au oprit, timp de o oră, să se bucure de cultura urbană. Atmosfera spațiului afectiv creat în inima orașului a surprins perfect esența și ideea Străzii de C`Arte.
Sâmbătă, 25 septembrie 2021
Primul eveniment al zilei a fost Atelierul Thomasinei, susținut de Gabriela Toma, de la Muzeul Național al Literaturii Române. În zona Statuii Regelui Carol I au fost amplasate mese și scaune pentru cei mici, care au venit cu bucurie, încântați că găsesc un astfel de loc în stradă.
”Este un atelier despre emoții și culori. Explorăm diferite emoții, în funcție de cum simt copiii să asocieze o emoție cu o anumită culoare. Vorbim despre plictiseală, bucurie, furie, interes, dezgust… tot ceea ce simțim noi. Avem hârtie colorată, tempera și avem și măști, pornind de la emoții. Vorbim despre cum ne punem o mască să arătăm o anumită stare. Atelierul Thomasinei se adaptează în funcție de vârsta copiiilor care participă”, a spus Gabriela Toma.
Profitând de vremea frumoasă, scriitorul Mihai Antonescu, autorul volumului ”UGU”, apărut la editura Tracus Arte, a ales să prezinte cartea în Rampa de Jazz și Poezie și nu în Foaierul de Lectură. Ioan Cristescu a moderat evenimentul. ”Personajele se caracterizează prin limbajul pe care îl folosesc, tocmai pentru a le încadra mult mai bine în firul poveștii. Să nu vă sperie dimensiunea cărții. Sunt în jur de 700 de pagini, dar se citește cu foarte mare plăcere și cu foarte multă satisfacție.”
Despre această carte a mai vorbit și scriitorul Horia Gârbea. ”Lansarea unei cărți speciale. Este un roman frescă și, deși are niște dimensiun intimidante, romanul se citește ușor, este foarte atractiv și sper că mulți dintre cei care îl vor citi îl vor și reciti. Până la urmă aceasta este proba de rezistență, în special pentru o carte de proză: dacă se poate reveni asupra ei. Eu l-am parcurs în mare grabă, am primit de curând cartea, în pdf, și îmi propun să îl reiau.”
Autorul volumului, Mihai Antonescu, a povestit, la rândul său, câte ceva despre carte și firul său epic, dar și despre munca depusă în realizarea ei. ”E o frescă întreagă. Traversează toate epocile: franțuzismele centrului, vorbirea neaoșă și mai directă, mai pe muchie de cuțit, a mahalalelor, cu vechii caramangii de altă dată, vechii caftangii de cartier. Unii dintre ei chiar se convertesc la comunism. Se știe că și Alimănescu a fost membru de partid, dar din cu totul alte motive, nu așa cum l-au păstrat datele din cronica și presa vremii. Alimănescu a făcut pactul cu diavolul, pentru a-și putea vedea în continuare de treabă. Nu se știe despre moartea lui, unde și din ce motiv a murit.”
În Sala de consiliu a Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I”, de la ora 15.00, a avut loc lansarea e-book-ului ”Cronologie diplomatică: 140 de ani de relații bilaterale România – Spania”, de Dragoș Trifan. Un volum în format electronic, editat de BCU. Redactare și corectură: Mihail Căruțașu, Rodica Costache, Marian Ciprian Dobrescu, Erdin-Alexandru Emurali, Ana-Maria Florea, Teodora-Roxana Iorga, Elena Gabriela Năstase, Daniela Slămnoiu, Tehnoredactare: Bogdan-Paul Saftiuc, Copertă: Marian Oancea.
Mireille Rădoi, directorul general al instituției, a prezentat acest demers editorial și de cercetare. ”Un volum care depășește consistența unei cărți obișnuite. Este, de fapt, o monografie a relațiilor diplomatice dintre două state, România-Spania, care au împlinit anul acesta 140 de ani. Debutul acestor raporturi s-a produs destul de rapid după dobândirea independenței de stat de către România, în timpul lui Carol I. Colegul nostru Dragoș Trifan a muncit trei ani, volumul este impresionant atât calitativ, dar și cantitativ. El se constituie într-un instrument de lucru foarte util tuturor celor care sunt interesați să înțeleagă această amplă problematică. Sper să fie începutul unei serii de cărți electronice, pentru că am decis că acest volum, tocmai datorită dimensiunii sale și a faptului că nu are o valoare de piață, ci una de cercetare, să fie un e-book. El va fi la dispoziția tuturor celor interesați. Sper să mai producem astfel de lucrări, în cadrul serviciilor noastre dedicate cercetării, pentru că o bibliotecă nu doar gestionează, ci și produce cunoaștere.”
Autorul a povestit despre cât de importante au fost sursele de informație pentru munca sa de cercetare. ”Acest volum este o pledoarie și pentru fondul BCU, pentru că primele surse studiate de mine au fost cele de aici. Dincolo de istoriile noastre, care sunt foarte multe și destul de consistente, avem un fond destul de valoros de periodice, Universul, Adevărul, Scânteia – surse importante pentru orice cercetător. BCU pune la dispoziția tuturor cercetătorilor un fond de carte extrem de valoros și cred că trebuie avut în vedere faptul că suntem o bibliotecă ce, dincolo de faptul că întrunește toate aceste lucrări, rămâne, fără îngrădire, la dispoziția publicului.”
De la ora 16.00, în Aula BCU, a fost lansat volumul colectiv ”500 de ani de la Scrisoarea lui Neacșu la comunicarea digitală de azi”, apărut la editura Academiei Oamenilor de Știință din România și coordonat de Mireille Rădoi și Doina Banciu.
”Acest volum reunește munca mai multor cercetători, cadre didactice universitare, directori de biblioteci, care au susținut pe această scenă, în 15 iulie, o seamă de contribuții, analizând importanța acestui document, care este piatră fondatoare a limbii române. De asemenea, acest volum analizează și modul în care comunicarea s-a schimbat, datorită noilor tehnologii. Ce mai este astăzi o scrisoare? Cine cui îi mai scrie astăzi o scrisoare? În ce mod o transmite? Și în ce mod se mai păstrează?”, a spus Mireille Rădoi, Directorul general al BCU și unul dintre coordonatorii volumului.
Scrisoarea lui Neacșu este considerată extrem de importantă pentru limba română și este păstrată în arhivele de la Brașov.
Ideea volumului colectiv s-a înfiripat în urma organizării, la 15 iulie a.c., a unui simpozion ”Slove muscelene” în Aula BCU.
”Acest volum este, de fapt, unul colectiv, al unei manifestări care se întâmplă de 13 ani la Câmpulung Muscel și care este intitulată ”Slove muscelene”. Vreau să spun că nu am ales acest nume întâmplător, pentru că predau la Facultatea de Litere din București și știu de la distinșii mei colegi cât de importantă este scrisoarea lui Neacșu pentru dezvoltarea limbii române”, a spus Doina Banciu.
Prezent la evenimentul de lansare, Daniel Nazare, directorul Bibliotecii Județene ”George Barițiu”, din Brașov, a ținut să felicite coordonatori pentru efortul de a realiza cartea într-un timp atât de scurt (iulie-septembrie) și la o calitate remarcabilă.
De la ora 17.00, în Salonul Carol I, iubitorii de muzică au fost invitați la un concert extraordinar, ”Poezii pe șase corzi”, susținut de Silvan Stâncel, un artist complex. Solist, chitarist, compozitor, scriitor, dar și directorul Bibliotecii Județene ”Lucian Blaga” din Alba, Silvan Stâncel a adus la București un spectacol complex, un one man show în care a îmbinat acordurile de chitară cu versuri care au antrenat publicul. Astfel, elegantul salon a devenit locul perfect pentru întâlnirea dintre muzică, muzician și public.
Mireille Rădoi a prezentat artistul. ”Un artist drag nouă din mai multe motive. Este astăzi aici, cu noi, în dublă calitate: director de instituție, de bibliotecă, dar în egală măsură un artist extrem de talentat, pe care am avut bucuria să îl mai ascult.”
O oră mai târziu, lângă Statuia Regelui Carol I, Diana Cristea, de la Biblioteca Județeană ”George Barițiu” din Brașov, a ținut o sesiune de pictură în aer liber, un fel de atelier de pictură urban, în mijlocul orașului. Experiența s-a dovedit a fi una deosebit de interesantă atât pentru artistă cât și pentru oamenii care treceau pe Calea Victoriei și se opreau să o vadă pictând.
”Începusem deja lucrările, pentru că era destul de dificil să termin într-o oră. Am ales o poezie de Nichita Stănescu, din volumul ”Necuvintele” și mi-am imaginat exact cum vreau să arate. Am început la bibliotecă, în perioada pandemiei, o serie de evenimente concurs în care cititorii erau invitați să participe, prin sugerarea unor poezii pe care să le ilustrez”, a povestit Diana Cristea.
Unul dintre cele mai apreciate momente de către public a fost concertul extraordinar susținut, de la ora 19.30, lângă Statuia Regelui Carol I, de către grupul psaltic ”Tronos”, al Catedralei Patriarhale. Impresionant și prin numărul de membri, dar mai ales prin performanțele vocale, grupul a oferit un adevărat regal de muzică bizantină.
Duminică
Ultima zi de festival a început cu două evenimente dedicate copiilor, organizate în zona statuii Regelui Carol I. Teatrul de păpuși Licurici, al Bibliotecii Metropolitane București, a prezentat piesa ”Andrei”.
”Noi suntem de la Biblioteca Metropolitană București și am venit cu teatrul de păpuși Licurici. Astăzi jucăm piesa despre Andrei, un băiețel care nu voia să crească mare și nu voia să meargă la școală. Mama lui îi spune că va crește și totul va fi frumos. Morala poveștii este că, pe măsură ce crești mare, înveți să îi ajuți pe ceilalți și să faci diferite lucruri.”, a spus unul dintre actorii trupei. Cei mici au fost foarte încântați de întâlnirea cu Licurici, dar și cu Andrei și animăluțele din piesă.
În aceeași zonă, la Atelierul Thomasinei pentru copii, oferit de Muzeul Național al Literaturii Române, copiii, împreună cu Gabriela Toma, au explorat ideea de personaj imaginar și animale fantastice. Observând întâi câteva cărți, micuții au fost apoi încurajați să își imagineze și să creeze, folosind diverse materiale de desen și pictură.
De la ora 13.00, în Salonul Carol I, a fost proiectat filmul documentar ”Maria, inima României”, în regia și scenariul lui Trevor Poots, producători John Florescu & Dan Drăghicescu, Chainsaw Film Productions. Documentarul ”Maria, inima României” evocă nu doar povestea rolului politic și a interesantei vieți private a reginei Maria a României, ci și a femeii care a participat activ pe front, îngrijind soldați răniți și bolnavi de tifos sau holeră, fapte pentru care oamenii i-au spus „Mama răniților“ și „Regina soldat“.
De la ora 15.00, în Rampa de Jazz și Poezie, Ovidiu Mihăilescu a lansat albumul pentru copii ”Zmeul”. Loreta Popa a moderat evenimentul, spunând că este vorba despre un album ”de o sensibilitate specială”. Artistul a compus muzica pe versuri de Horia Gârbea, Sorin Poclitaru, George Topârceanu, Elena Farago, George Coșbuc.
”Am găsit o poezie de Sorin Poclitaru, pe care am făcut muzică, mi-a plăcut foarte mult, și am început să mai caut poezii pentru copii, pentru care să fac muzică. Așa s-a născut Zmeul. Un album făcut în pandemie, pentru că oricum nu aveam ce altceva să fac.”, a spus Ovidiu Mihăilescu.
O oră mai târziu, tot în Rampa de Poezie și Jazz, scriitorul Eugen Dumitru a lansat volumul ”Toamna târziu”, apărut la editura Tracus Arte. Despre autor și carte au vorbit Ioan Cristescu și Ioan Es Pop.
Această ediție aniversară a festivalului nu se putea încheia altfel decât într-un mod extraordinar. Pentru prima dată în inima orașului, grația cailor a fost întâmpinată de muzică live de cea mai bună calitate. Esplanada bibliotecii, din zona Statuii Regelui Carol I, a devenit scena urbană pe care trei superbi cai dresați de Filimon Iordache s-au mișcat pe muzica incendiară oferită de Adrian Naidin & John Micu. Publicul numeros a fost încântat de performanțe, de combinarea acestor două arte, dar și de faptul că spectacolul a avut loc în aer liber, într-un spațiu afectiv care prinde formă și viață la fiecare ediție a festivalului.
