Miercuri, 21 septembrie
Festivalul Strada de C`Arte vă așteaptă din nou la o multitudine de evenimente culturale, artistice și educaționale, de miercuri (21 septembrie) până duminică (25 septembrie), la Biblioteca Centrală Universitară ”Carol I”.
Târgul de carte, ce poate fi găsit în arealul statuii ecvestre din fața bibliotecii, este amplasat deja de miercuri, iar primii iubitori de carte nu s-au lăsat așteptați. Nici vremea frumoasă nu ne-a ocolit de tot, astfel că startul ediției e V-a a festivalului a fost unul cât se poate de bun.
Primul eveniment de pe lista amplă a acestor zile a fost vernisarea expoziției ”Antim Ivireanul: cuvânt și slovă pentru neamul românesc”, expoziție ce va rămâne în corpul Boema al Bibliotecii Centrale Universitare (BCU) ”Carol I” pe tot parcursul acestui festival.
Mireille Rădoi, Directorul General BCU, în calitatea sa de gazdă, a fost cea care a deschis evenimentul: ”La împlinirea a trei veacuri de când Antim Ivireanul, una dintre cele mai mari și mai bogate în realizări personalități ale istoriei românești, a cunoscut moartea martirică, două din entitățile cărora le-a închinat viața, Biserica și cartea, și-au reunit competențele și tezaurul de valori lăsate moștenire românilor de Sfântul Ierarh martir Antim Ivireanul pentru a-i omagia munca jertfelnică pentru lege și neam. Considerăm că omagierea lui Antim Ivireanul, prin această fericită colaborare între Biserică și bibiotecă, este probabil cea mai frumoasă floare pe care i-o putem oferi peste veac drept mulțumire și semn de recunoștință marelui tipograf și truditor pentru introducerea limbii române în oficierea serviciului liturgic.”
La vernisaj au participat mai multe fețe bisericești și nu numai, dintre care amintim pe P.S. Varlaam Ploieșteanu, episcop vicar patriarhal; Arhim. dr. Policarp Chițulescu, consilier patriarhal, directorul Bibliotecii Sfântului Sinod; preot dr. Florin Șerbănescu; dr. în istorie Doru Bădără etc.
Varlaam Ploieșteanu, episcop vicar patriarhal: ”Pentru că există o strânsă legătură între anul comemorativ și cel omagial, anul omagial a fost închinat educației religioase sub îndemnul creștin ortodox. Pentru că în întreaga sa activitate, și cea tipografică și cea de păstor sufletesc, Sfântul Antim Ivireanul poate fi socotit unul dintre educatorii neamului românesc. ”Didarhiile” sale sunt pline în permanență de sfaturi care aveau drept scop îndreptarea moravurilor tuturor locuitorilor Țării Românești, atât pentru domnul țării cât și pentru locuitori.”
Tot despre aceste sfaturi regăsite în ”Didarhiile” lui Antim Ivireanul a vorbit și Arhim. dr. Policarp Chițulescu, consilier patriarhal, directorul Bibliotecii Sfântului Sinod: ”Această dragoste care l-a însuflețit pe Sfântul Antim să fie un păstor misionar, care s-a frământat neîncetat pentru păstoriții săi, pe care nu de puține ori îi ceartă și îi mustră cu blândețe, alte ori cu asprime, mai accentuat, în ”Didarhiile” sale. Acestea s-a dovedit că au fost iubite, pentru că dna. prof. Zanfira Mihail a arătat că și în Basarabia s-au găsit copii ale ”Didarhiilor” și au fost necesare. Sfântul Antim își mustra păstoriții pentru că îi iubea. Când iubești, ridici omul din greșeală.„
Expoziția, deschisă în corpul Boema al BCU, poate fi vizitată gratuit pe parcursul festivalului Strada de C`Arte.
http://trinitastv.ro/stiri-video/cartile-sfantului-antim-ivireanul-expuse-la-bcu-74335
Deschiderea oficială
De la ora 19.00, în elegantul Salon Carol I a avut loc deschiderea oficială a ediției cu numărul V a festivalului Strada de C`Arte, o deschidere ”între prieteni”, așa cum a declarat gazda evenimentului – Mireille Rădoi, Director General al BCU. Invitații, importanți oameni de cultură, au fost provocați la o discuție despre București. Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române; acad. Mircia Dumitrescu, grafician; Dinu Flămând, scriitor, jurnalist, diplomat; Anton Anton, inginer și politician; Pavel Șușară, critic de artă; Silviu Angelescu, scriitor și profesor universitar și Nicolae Nicolae au povestit câte ceva despre Bucureștiul lor, al fiecăruia, cu atât mai mult cu cât singurul din invitați născut în capitală este profesorul Silviu Angelescu. Toți ceilalți au povestit de ce au venit în București și, mai ales, de ce au rămas.
O discuție plină de șarm și umor, romanțată așa cum fiecare își rotunjește și alintă amintirile și locurile dragi, perspective diferite și iz de București vechi, lecții personale de istorie și aerul boem pe care capitala continuă să îl aibă pentru artiști – toate acestea le-au deschis alte perspective celor prezenți în sală care, probabil, au plecat iubind puțin mai mult orașul pe care îl împart cu personalități care scriu istorie în domeniile lor de activitate.
Joi, 22 septembrie
Joi, evenimentele de pe Strada de C`Arte s-au succedat într-un ritm amețitor, cu atât mai mult cu cât au fost momente pline de substanță și calitate, fiecare dintre ele adunând public interesat, de diferite categorii și vârste.
Astfel, de la ora 16.00, în Foaierul de lectură a avut loc lansarea volumului ”Corupția: Moduri de Evaluare, Politici de Combatere și Impactul Asupra Securității Naționale” (Editura ANI, 2016), de Karin Megheșan și Valentin Stoian. Invitat: Gabriel Sebe. Gazda evenimentului a fost Mireille Rădoi, Directorul general al Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I”.
”Cartea de față se dorește a fi o reflecție teoretică și empirică asupra relației dintre corupție și securitate – analizând atât relația abstractă dintre cele două concepte precum și prezentând patru studii de caz de politic anti-corupție.” – Valentin Stoian
”Timp de 15 ani am suportat cu stoicism eticheta de securist, convinsă fiind că am o profesie frumoasă și neînțeleasă pe deplin de ceilalți. Acum, la final de carieră, trebuie să înfruntăm și eticheta de plagiator. Dar vom trece și peste aceste mici inconveniente.
Eu și colegul meu Valentin Stoian sperăm că prin această carte să demonstrăm că în ANIMV se poate face cercetare respectând etica și deontologia.” Karin Megheșan
În același timp, pe Strada Copiilor a avut loc un mini recital oferit de copii de la grădinița Lauder-Rut. Astfel, un grup de fetițe, membre ale corului instituției, au încântat publicul venit special dar și trecătorii de pe Strada de C`Arte cu mai multe cântecele specifice vârstei. Acestea au fost urmate de un grup de gimnaste, premiate la mai multe concursuri din oraș, care au prezentat un scurt dar impresionant program de gimnastică aerobică. În spațiul special amenajat, spectacolul a fost încheiat prin microrecitalurile a două mici soliste.
Recitalul cvartetului ”CHROMATIC” a ținut, timp de o oră, publicul în stradă, pentru a asculta piese celebre din muzica clasică.
Activitățile au continuat pe Strada Copiilor unde au avut loc ateliere de textile și folosirea artei tradiționale în arta contemporană și ateliere de arhitectură. La primul dintre ele copiii au avut la dispoziție materialele necare, dar și îndrumarea unor specialiști, pentru a-și putea crea propriile păpuși. S-au mai implicat și o parte dintre părinți, iar cei mici au plecat mulțumiți împreună cu creațiile lor. În același timp, la atelierul de arhitectură, copiii au fost îndrumați să construiască diferite căsuțe pentru fluturi și păsări. În ciuda vremii care s-a răcit brusc și a ploii care la un moment dat amenința să se abată peste Strada de C`Arte, copiii au rămas la ateliere în aer liber și s-au bucurat de micile obiecte pe care le-au confecționat.
Tot din cauza frigului, evenimentele din Rampa de Jazz & Poezie s-au mutat în Aulă, iar proiecția filmului documentar ”Byzantium after byzantum, regia Erato Paris, a avut loc în Foaierul de lectură.
Deși publicul din Aulă nu a fost unul foarte numeros, asta și din cauza schimbărilor de locație, recitalul celor de la ”Soul Serenade” a fost unul extrem de apreciat. Adelina Chivu, Andrei Rotariu și Codruț Andrei cântă un blues cu elemente de jazz, country, soul, aducând laolaltă voce, mandolină, chitară clasică, armonică și mandolină.
Tot în Aulă, seara a fost încheiată într-un mod relaxat și extrem de interesant, cu un performance al trupei de teatru de improvizație ”Freeze”. Andrei Teleleu, Ciprian Nemeșiu și Florin Lungu s-au jucat cu emoțiile și cuvintele, lăsându-se conduși de colega lor, actrița Adriana Bordeanu, într-o lume în care totul este improvizat și neașteptat. Publicul a fost, de asemenea, un partener în jocurile improvizației, oferind idei, situații, cuvinte aleatorii care trebuiau introduse în situații deja date etc. Deși trupa ”Freeze” nu face pionierat în arta improvizației în România, acest gen de teatru este încă unul destul de rar, poate și pentru că nu oricine este capabil de a reacționa și improviza indiferent în ce situație și cu atât mai mult în fața publicului.
Vineri, 23 septembrie
Evenimentele zilei a treia din cadrul festivalului Strada de C`Arte au început la ora 13.00. în Sala de Consiliu a Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I”, cu o conferință și o expoziție pe tema ”George Coșbuc – 150 de ani de la naștere”. Au conferențiat Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române, și Silviu Angelescu, profesor universitar.
Ioan Cristescu: ”Ce reprezintă Coșbuc pentru tinerii din ziua de azi, pentru elevii din școli? Nu cred că reprezintă mare lucru. Chiar dacă Liviu Rebreanu spunea la un moment dat despre Coșbuc că opera sa va fi nemuritoare, ne dăm seama că la ora actuală nu este chiar așa. Posteritatea lui, ca și a lui Creangă și a altor scriitori, ca a lui Marin Sorescu, este extrem de nedreaptă. De ce? S-au schimbat mentalitățile? Nu cred că este vorba de actualitate, eu cred că e vorba și de un criteriu estetic și, din punct de vedere estetic opera lui este, într-adevăr, nemuritoare.”
Silviu Angelescu: ”S-au împlinit 150 de ani de la nașterea lui Coșbuc. El nu a avut o viață lungă, dimpotrivă, a murit la 52 de ani, dar a lăsat o operă substanțială. În afară de propriile versuri, asupra cărora voi reveni, aș aminti mai ales traducerile pe care le-a lăsat în urma sa. Sunt trei momente importante din istoria literaturii lumi, respectiv literatura romană, literatura italiană și literatura hindusă. Dacă ar fi să rămânem doar la aceste acte culturale, ele sunt suficiente pentru a ne da o idee în legătură cu dimensiunea autorului. E vorba despre lucrări monumentale și traduse exemplar.”
Mai târziu, în Foaierul de lectură a avut loc un dialog pornind de la volumul lui Andrei Oișteanu ”Sexualitate și societate. Istorie, religie și literatură” (Polirom 2016). Invitați: Mihaela Miroiu, Vintilă Mihăilescu și Andrei Oișteanu. Momentul a fost moderat de Ioan Cristescu.
Directorul General al Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I”, Mireille Rădoi, a fost gazda evenimentului. ”Din seria mnifestărilor clasice, mai serioase, avem acum în Foaierul de lectură, o dezbatere ocazionată de volumul ”Sexualitate și societate. Istorie, religie și literatură”, a lui Andrei Oișteanu, de altfel un prieten al Bibliotecii Centrale Universitare.”
”Am scris această carte în măsura în care ea m-a scris pe mine!” – Andrei Oișteanu
Nici micuții nu au fost uitați vineri, după-amiază având parte, pe Strada Copiilor, de un atelier de pictură cu tema pop-art. Părinții și bunicii i-au așteptat cuminți pe băncuțe, unii dintre ei chiar s-au implicat, iar copiii au fost extrem de încântați de posibilittea de a învăța cum să se joace cu materialele și culorile, sub îndrumarea atentă și răbdătoare a unor specialiști.
La lăsarea serii, Rampa de Jazz & Poezie a prins viață. Primul eveniment a fost o lectură publică moderată de criticul literar George Neagoe. Pe rând, în fața publicului au apărut și și-au deschis sufletul poeții Denisa Comănescu, Dinu Flămând, Horia Gârbea și Radu Sergiu Ruba. Într-un exercițiu de (re)împrietenire cu sine și cu ceilalți, fiecare scriitor a citit mai multe poeme, savurate și aplaudate la scenă deschisă de toți cei care aflaseră de eveniment sau care, trecând pe stradă, s-au lăsat atrași în Rampa de Jazz & Poezie.
În același timp, cei care au preferat arta vizuală au putut participa, la galeria de artă contemporană și design Galateca, la vernisarea expoziției ”Black Cube”, de Mircia Dumitrescu, o viziune artistică ce face parte dintr-un proiect mai amplu – ”Feminis”. Participanții s-au putut bucura de prezența maestrului Mircia Dumitrescu, dar și de un catalog ce conținea imagini cu lucrările acestuia și un poem semnat de Mireille Rădoi. Cei doi creatori, care și-au dat mâna pentru prima dată în cest proiect, au semnat fiecare dintre cataloagele oferite la vernisaj celor prezenți.
Seara nu a continuat oricum, zona de interes mutându-se din nou în Rampa de Jazz & Poezie, unde inegalabilul Nicu Alifantis a susținut un concert ce a adunat o mulțime de oameni, spațiul dovedindu-se foarte rapid neîncăpător. Piese arhicunoscute ca ”Ploaie în luna lui marte”, ”Emoție de toamnă”, ”Ce bine că ești”, ”E prea frumos la tine în suflet” i-au făcut pe cei prezenți să cânte alături de artist.
Ultimul eveniment al serii a avut loc în Aula Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I”. Este vorba despre proiecția filmului ”Războiul Regelui”, în regia lui Trevor Poots, narator Marcel Iureș, Chainsaw Production 2016. Un documentar în care s-au folosit și imagini originale dar și reconstituiri, povestind o pagină extrem de interesantă și sensibilă a istoriei noastre: contactele pe care tânărul Rege Mihai le-a avut cu Hitler, implicarea aproape forțată a României în Al Doilea Război Mondial, decizia istorică de a realiza o lovitură de stat și de a întoarce armele împotriva Germaniei și, ulterior, după instaurarea comuniștilor, obligarea Regelui de a abdica și de a părăsi țara, împreună cu mama sa, Regina Elena.
Sâmbătă, 24 septembrie
Sâmbătă, evenimentele pe Strada de C`Arte au început la ora 11.00. În târgul de carte editurile își așteptau deja clienții, iar Strada Copiilor s-a transformat într-un mare atelier artistic. Micuții au fost învățați cum se fac colajele în spiritul DADA, fiind atent supravegheați și îndrumați de specialiști. Materialele au fost puse la dispoziție de către organizatori, astfel că au putut participa atât copiii care știau deja de atelier, dar și cei care erau în trecere și au vrut să se oprească pentru o oră și să se implice activ într-un atelier în aer liber, în mijlocul Bucureștiului.
Câteva ore mai târziu, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare (BCU) ”Carol I” a avut loc proiecția filmului documentar ”Wall Stories”, regia Shashwati Talukdar.
Nici zona din fața galeriei Galateca nu a rămas nepopulată, acolo având loc dezbaterea ”EDUCAȚIE LA FIRUL IERBII”, ediția a 7-a: ”DADA BRÂNCUȘI. O (re)citire de Dan Mircea Cipariu & Mihai Zgondoiu și ”ARTA ȘI DESIGNUL CONTEMPORAN ÎN SPAȚIUL PUBLIC” în parteneriat cu Asociația NeoArt România. Invitați la această dezbatere au fost Mireille Rădoi (sociology, Directorul General BCU), jurnalista Steluța Roșca Stănescu (realizatoarea emisiunii radio ”Artă prin gaura cheii”), Irina Calotă (iniţiator şi coordonator al Festivalului Art Walk Street), Maria Kokkini – artist vizual, din Grecia, parte din expoziţia Multicultural Art Walk, scriitorul Dan Mircea Cipariu (care a prezentat proiectul ”DADA BRÂNCUȘI. O (re)citire de Dan Mircea Cipariu & Mihai Zgondoiu”, Cosmin Paulescu (artist vizual, Decan al Facultăţii de arte decorative şi design) și Octavian Neculai (arhitect şi scenograf).
Temele abordate au fost arta şi designul contemporan în spaţiul public şi Centerarul DADA, iar temele subsidiare s-au legat de cele două expoziţii ce se desfăşoară în galeria Galateca, multiculturalismul/interdisciplinarismul – noţiuni fără fond sau din vocabularul de lemn sau nu numai, şi raportarea individuală, subiectivă, la oraş, la arta în oraş, la arta stradală.
O altă dezbatere a fost organizată, o oră mai târziu, în Foaireul de lectură, de data aceasta pe teme literare. ”SF versus Mystery & Thriller – Cine se teme de genurile minore”, moderator Bogdan Hrib, ed. Tritonic. Invitați: L. Verona, A. Ionescu, M. Haulică, D. Ungureanu, P. Berteanu. Și acest eveniment a strâns mulți interesați, iubitori ai genurilor literare mai sus enumerate,
”Am primit foarte multe critici legate de titlu, de acest ”versus” pus între SF și Mystery & Thriller. Încercarea mea era de a vă face să ne credeți că nu ne batem între noi, genurile astea care suntem puțin mai la margine (de fapt alții cred că suntem mai la margine), ci vrem să fim foarte puternice împreună. Încercăm să găsim o expresie a colaborării între aceste genuri”, a spus Bogdan Hrib (editura Tritonic), moderatorul acestei întâlniri.
După-amiază, pe Strada copiilor au fost organizate din nou ateliere, de data aceasta fiind vorba despre ateliere de pictură Rembrandt, cu tema street-art.
Seara a strâns iubitorii de poezie și muzică de calitate în Rampa de Jazz & Poezie, la ultimul eveniment de acest fel din cadrul ediției a V-a a Străzii de C`Arte. Cei prezenți s-au putut bucura de un recital de chitară oferit de Costin Soare, într-un mariaj perfect cu lectura publică a poeților Nora Iuga, Ioana Crăciunescu, Florin Iaru și Dan Mircea Cipariu.
”L-am invitat pe unul dintre cei mai importanți chitariști români. Nu întâmplător el este fondatorul și directorul unui festival important ”Serile de chitară”. Avem bucuria să rezonăm cu acorduri care sunt zone și geografii muzicale diferite, într-un perfect spirit baroc și ludic”, a spus poetul Dan Mircea Cipariu, cel care a și moderat evenimentul.
Prima lectură i-a aparținut inegalabilei Nora Iuga, mereu fermecătoare și care își electrizează întotdeauna publicul. ”Mie îmi e teamă să nu vă ridicați și să părăsiți această sală improvizată dar absolut fermecătoare pentru mine, fiindcă în străinătate am văzut foarte multe trăsnăi din astea, care mie mi se par foarte atractive. S-ar putea să vă plictisiți, pentru că eu am făcut un experiment. În străinătate, pe unde am călătorit, oamenii nu îi cunosc pe poeții noștri profunzi, gravi, nici măcar pe Eminescu nu îl prea cunosc. În schimb ne admiră avangarda, absurdul, și pentru ei poeții cei mai importanți pe care i-au citit sunt Gherasim Luca, Tristan Tzara, Gellu Naum etc. Cred că m-am născut cu stigmatul acesta al jocului și îmi place să mă gândesc la fel de fel de idei, ca să schimb întruna fața poeziei. Și de data aceasta am făcut poate cea mai interesantă chestier, dar în același timp plicticoasă pentru cei care nu sunt obișnuiți. Un dialog totalmente absurd, în care sunt două personaje, și pe care l-am făcut cu scriitoarea Angela Baciu. Mi-ar plăcea ca, din când în când, să vă văd și râzând.” – Nora Iuga
Scriitoarea și actrița Ioana Crăciunescu a oferit un recital în care nu a făcut rabat de la niciunul dintre talentele pe care le posedă, lecturile sale fiind mereu un mic spectacol pus în scenă carismatic. ”Când văd cât de ușor dispar numele și cât de repede se uită am ceea ce se numește tandrețea vizibilă a clipelor care ne rămân. Primul poem pe care îl citesc din cartea-proiect ”Aer de București” o să fie unul mai serios. O să încerc să fiu comică, dar sunt mai tragică de felul meu” – Ioana Crăciunescu
Scriitorii Florin Iaru și Dan Mircea Cipariu au păstrat ritmul impus în cadrul recitalului, lecturile sale împletindu-se frumos cu secvențe acustice oferite de chitara lui Costin Soare.
Seara s-a încheiat în Aulă, cu vizionarea filmului documentar ”KUSTURICA, BĂIATUL TERIBIL AL BALCANILOR”, realizatori Georgi Toshev și Yavor Vesselinov.
Duminică, 25 septembrie
Duminică, în ultima zi a ediției a V-a a festivalului Strada de C`Arte, în ciuda vremii închise și reci, micuții au venit la atelierele de pictură și arhitectură (construcție de căsuțe pentru păsări și fluturi) de pe Strada Copiilor.
Târgul de carte a rămas deschis până după prânz, trecătorii iubitori de lectură putând cumpăra ultimele cărți din acest an de pe Strada de C`Arte.
Ultimul eveniment din programul festivalului a început la ora 18.00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare (BCU) ”Carol I”: vizionarea filmului ”Bacalaureat”, urmată de discuții cu regizorul acestuia, Cristian Mungiu. ”Bacalaureat” (Mobra Films, 2016) a fost laureat cu Premiul pentru Regie la Festivalul de Film de la Cannes.
Regizorul Cristian Mungiu a stat aproape o oră în Aula BCU, discutând cu cei prezenți. Impresiile la cald și întrebările cu care au rămas, toate au fost exprimate și o parte dintre ele și-au găsit și răspuns. Vă oferim o spicuire din declarațiile lui Cristian Mungiu, pornind de la întrebările venite din public.
”Mai important de cât muzica mi s-a părut faptul că personajul principal de fiecare dată ascultă aceeași piesă muzicală și mi s-a părut că e ceva în muzica asta care se potrivește cu cineva care curăță mărul fără să întrerupă coaja și care descrie un anumit tip de personaj. Cealaltă piesă muzicală e o piesă pe care am găsit-o documentându-mă legat de felul în care se încheie școala. De fapt sunt două piese pe final. E destul de ironic pentru mine și pentru generația mea să constat că ”Ani de liceu” a devenit o piesă iconică. Nu știu când ați fost ultima dată la încheierea unui an școlar, dar se scot două boxe în curte și cineva din școală pune ”Ani de liceu”. Și atunci am preluat și eu această piesă. Pe de o parte descrie un fel de nostalgie pentru cei de generația mea. Cealaltă piesă, o piesă a Fraților Pește și pe care am folosit-o la Cannes pe covorul roșu, pentru contrast, e o piesă pe care am găsit-o la acești școlari. Își pregăteau niște montaje ale lor și chiar dacă e o manea mi s-a părut că are foarte mult suflet.”
”Am intrat în filmare fără să am un final absolut satisfăcător. Știam cam cum vreau să închei, dar ceva nu funcționa în ultima parte a scenariului. Și atunci am intrat în filmare rescriind. Undeva pe la jumătatea filmului am continuat să rescriu și într-o bună zi mi s-a părut că am găsit forma finală, pe care o vedeți acum în film. Scena de final mie mi s-a părut foarte potrivită. O scenă care a suscitat o discuție foarte simpactică pentru mine, la o discuție cu publicul, după film. Mi-a făcut plăcere pentru că cei care vorbeau au uitat complet că sunt de față, contrazicându-se dacă finalul este unul optimist sau nu. Și mi s-a părut că discuția este una bună, dacă există puncte de vedere atât de ferme pro și contra înseamnă că secvența este una echilibrată.”
”Nu trebuie să vă purtați cu mănuși. Depinde cum te raportezi la cinema și la film. Dumneavoastră aveți răspunsurile la toate întrebările la sfârșitul unei zile? Eu cred că filmul trebuie să fie foarte aproape de realitate și trebuie să păstreze inclusiv acea doză de complexitate și ambiguitate pe care o găsim în realitate. Prin urmare nu cred în genul de cinema în care toate răspunsurile sunt găsite până la sfârșitul filmului. Ne uităm cu toții la acel gen de filme americane în care nu numai că ai răspunsurile, dar și motivațiile personajelor sunt perfect clare. Trauma din copilărie, cel mai adesea. Când cineva decide ceva știe precis de ce a decis. Mie mi se pare un mod foarte reductiv de a considera realitatea și pe care eu nu îl practic.”
