Luni, 12 septembrie
Deschiderea oficială a festivalului Strada de C’Arte, ediţia a XI-a, și a Festivalului Internațional de Poezie (FIPB), ediţia a XII-a, a avut loc luni, 12 septembrie 2022, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I” din București. Organizatorii celor două festivaluri, Mireille Rădoi, directorul general al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” & Ioan Cristescu, managerul Muzeului Național al Literaturii Române, au vorbit în deschidere.
”Este o dublă festivitate. Lansarea la apă a două festivaluri deja cu tradiţie: ediţia a XI-a a Festivalului Strada de C`Arte, organizat de Biblioteca Centrală Universitară ”Carol I” şi Fundaţia Universitară „Carol I”, în parteneriat cu Muzeul Naţional al Literaturii Române, şi Festivalul Internaţional de Poezie Bucureşti, ediţia a XII-a, organizat de Muzeul Naţional al Literaturii Române, în parteneriat cu Biblioteca Centrală Universitară ”Carol I”. Suntem două instituţii, o bibliotecă şi un muzeu, care de obicei nu îşi asumă astfel de corvoade: derularea unor festivaluri cu o problematică administrativă în spate greu de gestionat, dar în cazul nostru, tocmai pentru că avem o manieră foarte bună de a ne sincroniza demersurile şi eforturile, reuşim astăzi să deschidem două festivaluri gemene şi să putem pune în faţa publicului bucureştean, şi nu numai, o ofertă culturală extrem de complexă, de variată. Am reuşit să creăm o comunitate de publicuri în jurul acestor festivaluri, dar şi o comunitate de artişti care găsesc, în miez de toamnă, un cadru de manifestare potrivit pentru toate cele şapte arte. Noi venim cu noutăţi în care să îmbinăm tehnologia şi cartea obiect cu manifestările mai clasice ale artelor”, a declarat Mireille Rădoi.
Alături de aceasta, pe scenă s-a aflat și Ioan Cristescu, care a vorbit despre festivalul pe care muzeul îl organizează. ”În ultimii doi ani nu am mai deschis Festivalul Internaţional de Poezie aşa cum o facem astăzi. În ultimii opt ani cam toate ediţiile le-am deschis aici, la Biblioteca Centrală Universitară. Anul acesta se împlinesc 65 de ani de existenţă a muzeului şi este un prilej bun pentru noi să insistăm să fim prezenţi şi relevanţi în peisajul cultural bucureştean şi, desigur, în cel naţional şi internaţional. Festivalul este una dintre acele acţiuni care conţin şi relevanţă internaţională şi naţională, conţin diversitate creatoare şi mesaj de umanitate, pentru că poezia este o expresie în artă a tot ceea ce avem mai profund şi universal în om. Se suprapun, ca perioadă, două iniţiative culturale şi acest lucru este de bun augur, pentru că ambele au ca scop delectarea şi atragerea unui public consumator de carte.”
La deschiderea celor două festivaluri au participat mai mulți invitați, factori cheie în dezvoltarea și păstrarea valorilor culturale și educative române.
Astfel, Consilierul prezindențial Sergiu Nistor a fost prezent și a vorbit despre importanța unor astfel de evenimente culturale: ”A face un festival de poezie în zilele noastre atât de frământate și pline de griji este aproape un act de curaj, dar înainte de toate este un act de încredere și speranță. (…) Arătați că poezia este o autentică și viguroasă lingua franca ce străbate frontiere și leagă generații, construind punți de dialog sub semnul unității în diversitate. Fie ca aceste zile dedicate creației și creatorilor artei lirice să ne întărească în solidaritatea și compasiunea față de semeni, pe care să-i simțim mai aproape grație frumuseții, prin valori și gesturi pe care Poezia, din cele mai vechi timpuri, le ridică la rang de aleasă cinste.”
Sorin Ion, Secretar de stat în Ministerul Educației, a transmis salutul ministrului Sorin Câmpeanu și a adus în discuție îndepărtarea tinerilor de ideea de carte. ”În perioada pe care o trăim, plătim prețul societății informaționale, al epocii informației, dintre tinerii noștri cu denumiri de generații cu litere de la sfârșitul alfabetului prea puțini mai sunt dornici să răsfoiască o carte. Este o evidență și datoria noastră, a Ministerului Educației, este să încercăm să contracarăm prin orice mijloace acest fenomen. Este adevărat că există ebook reader, tablete, telefoane mobile, dar asta nu a reușit încă să înlocuiască plăcerea de a răsfoi o carte.”
Pe scenă a mai urcat și Liliana Fedorca, de la Direcția de Cultură a Primăriei Generale București, care a spus că ”acest eveniment cultural se înscrie într-o serie de manifestări culturale pe care primăria le consideră foarte importante în promovarea și dezvoltarea orașului.”
Mohamed Ketata, Directorul regional al Agence Universitaire de la Fracophonie – Europe Centrale et Orientale, prezent de asemenea pe scena Aulei Bibliotecii Centrale Universitare și-a manifestat încântarea că ”România este țara cea mai francofonă din regiunea Europei Centrale și Orientale. Continuați să vorbiți și să promovați limba lui Moliere.”
În a doua parte a evenimentului, după cuvintele de deschidere a celor două festivaluri, în Aula BCU s-a desfășurat prima seară de lecturi publice din cadrul Festivalului Internațional de Poezie. Scriitorii invitați au fost acompaniați muzical de către Mircea Tiberian și Nadia Trohin.
Poeții invitați în prima seară de lecturi publice au fost Nora Iuga, Ana Blandiana, Pavel Șușară, Ioan Es. Pop și Andrew Davidson Novosivschei. Festivalul Imternațional de Poezie continuă și cu recitalurile altor scriitori, în următoarele zile.
Dinu Flămând, directorul artistic al festivalului, a vorbit despre mesajul pe care acest eveniment încearcă să îl transmită. ”Toate generațiile trebuie să învețe din nou să citească poezie, trebuie să învețe din nou să se înțeleagă, să se citească în interior, fiecare om pe sine. Cei care spun că nu au timp să citească poezie nu au timp nici de ei. Acesta este principalul mesaj pe care îl transmitem noi, punând laolaltă cititorii cu poeții. De multe ori ies niște surprize foarte plăcute și reușesc să se amplifice reciproc.”
Marți, 13 septembrie
Primul eveniment al zilei a fost masa rotundă cu tema ”Patrimoniul Cultural: actualitate și perspective”. Întâlnirea a avut loc în Sala de consiliu a Bibliotecii Centrale Universitare (BCU) ”Carol I” și a fost moderată de conf. univ. dr. Cristian Petcu, președintele Fundației Colegiului Național de Apărare.
Mireille Rădoi, directorul general al BCU, a vorbit despre importanța unei astfel de discuții, fiind de părere că ”dezbaterea de față se concentrează asupra perspectivelor explorării a ceea ce înseamnă patrimoniul cultural. Un cadru mai potrivit pentru o astfel de masă rotună nu putea fi. Ne dorim să valorificăm ideile care vor fi spuse în jurul acestei mese, eventual într-un viitor volum.”
La masa rotundă au participat acad. Răzvan Theodorescu, prof. univ. dr. Ioan Biriș, directorul general al Muzeului Țăranului Român – Virgil Nițulescu, prof. univ. dr. Doina Banciu – vicepreședintele Academiei Oamenilor de Știință din România, Prof. univ. dr. Ioan Cristescu – directorul Muzeului Național al Literaturii Române, pr. conf. univ. dr. Nicolae Brînzea.
Președintele Fundației Colegiului Național de Apărare, conf. univ. dr. Cristian Petcu, cel care a și moderat întâlnirea, a prezentat invitații. ”Am invitat specialiști, care sunt oamenii vremurilor în orice vreme, ca să identificăm care sunt lipsurile, în momentul de față, și care sunt perspectivele. Nu întâmplător în anii 2000 academicianul Răzvan Theodorescu era ministrul culturii, domnul profesor Ioan Opriș era secretar de stat și toate aveau o noimă și o direcție. Acum toată lumea parcă se învârte în cerc, patrimoniul imobil pe care îl avem este într-o stare din ce în ce mai avansată de degradare, chiar dacă sunt bani alocați prin diverse programe. Să nu mai vorbim despre patrimoniul imaterial, și aici trebuie să îi aduc mulțumiri doamnei profesoare Doina Banciu, care va avea o intervenție, în calitatea sa de fost director al Institutului de Cercetare Informatică, având lucruri interesante de spus.
Ne propunem să aflăm care este starea actuală a patrimoniului, sub toate aspectele lui, patrimoniu care ne este lăsat din generație în generație și menirea noastră este să îl conservăm și să îl ducem mai departe, și care sunt soluțiile pe termen mediu și apoi lung.”
În Aula Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I” a avut loc, marți după-amiază, o dublă lansare a volumelor ”Creația Interpretativă și factorul ludic” și ”Sfere sculptate”, autor dr. Vasile Macovei, editura Grafoart. Evenimentul a îmbinat mai multe arte interpretative, atât datorită autorului, cât și invitaților săi. Dr. Ilinca Dumitrescu, pianistă-solistă-muzicolog, a moderat întâlnirea, care s-a transformat într-un mic spectacol pentru cei prezenți în Aulă.
Invitați: prof. univ. dr. Șerban-Dimitrie Soreanu – director al Școlii Doctorale UNMB, Lidia Lazu – actriță & scriitoare, Matei Bănică – directorul editurii Grafoart.
Întâlnirea a început cu un moment muzical oferit de dr. Vasile Macovei, fagotist-solis și autorul volumelor lansate. El a interpretat ”Fresca bizantină”, opus 136, de maestrul Doru Popovici, o monodie bizantină, care te introduce într-o atmosferă arhaică.
Pianista Ilinca Dumitrescu a spus cum, ”cu multă bucurie, ne-am gândit să facem un mic spectacol, având alături atâtea personalități. Suntem în prim-planul lui Vasile Macovei, care își prezintă, în această după-amiază, cele două cărți. Una de poezie și cealaltă de estetică muzicală.”
Șerban-Dimitrie Soreanu a vorbit despre volumul de estetică muzicală al lui Vasile Macovei, despre care a spus că ”are și text și subtext, are și rigoarea unui text muzicologic, în puține pagini sunt foarte mulți autori. Și are și acel subtext, acel subînțeles, care pe mine mă încântă. Vasile Macovei are foarte multe lucruri în subtext.”
Ziua a doua de festival s-a încheiat prin vernisarea uneia dintre cele cinci expoziții pe care această ediție a Străzii de C`Arte le oferă publicului. Astfel, elegantul Salon ”Carol I” găzduiește, pe întreaga perioadă a festivalului, expoziția ”Căști de război …. fără soldați”, o incursiune în evoluția căștilor militare, exponatele făcând parte din colecția privată a generalului Cornel Biriș.
În deschiderea evenimentului, Mireille Rădoi, directorul general al BCU, a vorbit despre importanța și varietatea colecției. ”Expoziția reprezintă o incursiune în evoluția acestor echipamente militare din diferite perioade și din diverse țări. Originalitatea demersului și varietatea exponatelor demonstrează gradul de preocupare al oamenilor politici importanți și al conducătorilor militari pentru protejarea tinerilor soldați, pe care, folosindu-se de jurământul militar depus cu mâna pe drapel, i-au trimis la luptă pentru apărarea patriei sau în scopuri expansioniste. Vă invitam să aflați povestea celor 120 de piese care au fost fabricate pe parcursul ultimilor 150 de ani. Eu cred că suntem astăzi în fața unei expoziții care ne vorbește despre o voință extraordinară și o putere de sacrificiu pe care le-au avut toți cei care au purtat aceste căști.”
Povestea fascinantă a acestor căști, locurile în care au fost, evenimentele la care au participat, oamenii pe care i-au apărat și, mai ales, de ce generalul Cornel Biriș a decis să constituie această colecție… toate acestea și multe altele au fost discutate în cadrul vernsajului.
Expoziția rămâne deschisă publicului, spre vizitare, pe întreg parcursul festivalului.
Miercuri, 13 septembrie
A treia zi de festival a început cu un eveniment dedicat Anei Aslan, lansarea volumului ”Moștenirea – Monografia Institutului Național de Gerontologie și Geriatrie „Ana Aslan”, editura Academiei Române, 2022, și o masă rotundă în cadrul căreia mai mulți invitați au prezentat diverse aspecte din viața și munca Anei Aslan, precum și modul în care moștenirea acesteia este dusă mai departe.
Invitați: acad. Victor Voicu, președinte al secției de Științe Medicale – Academia Română, Sergiu Pantea, manager INGG „Ana Aslan”, dr. Antoaneta Bucur, director Medical INGG „Ana Aslan”, prof. dr. biochim. Daniela Grădinaru, dr. psih. Rozeta Drăghici, Liana Minasyan – reprezentant al Ambasadei Armeniei.
Sergiu Pantea, managerul Institutului Național de Gerontologie și Geriatrie ”Ana Aslan”, a spus că monografia ”trece în revistă principalele activități ale profesoarei, dar și marile realizări ale acesteia. Mi-aș dori ca, pe lângă istoria foarte bogată pe care ne-a lăsat-o, să discutăm și despre viitor și despre ce am putea să realizăm în continuare și să ducem mai departe moștenirea acesteia.”
În Aula Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I”a avut loc lansarea volumului ”Bunicul meu, Regele Mihai”, autor Nicolae de România, editura Vremea.
Pe scena Aulei a urcat, alături de autor și de editorul Silvia Colfescu, și directorul general BCU, Mireille Rădoi, care a vorbit despre modul în care istoria Casei Regale s-a împletit cu cea a Bibliotecii. ”Istoria Casei regale a României constituie izvorul istoriei instituției noastre. După 1891, cele două istorii avansează împreună, marcate de momente de construcție, de modernizare, de dezvoltare, dar și momente de distrugere, în urma cărora am găsit forța de a continua să fim în serviciul binelui comun. Nu am fi astăzi aici dacă Regele Carol I nu ar fi avut inițiativa de a înființa o fundație, care să faciliteze accesul tinerilor la cunoaștere.”
De-a lungul timpului, și Regele Mihai a pășit în clădirea și instituția bibliotecii, cu diverse ocazii, iar acum, la ediția a XI-a a festivalului, nepotul său, Nicolae de România, a venit să prezinte povestea bunicului său, ducând moștenirea mai departe.
”Acest album este un obiect de preț. O carte de istorie, o carte de dragoste, o carte care nu trebuie să lipsească din biblioteca niciunui român, pentru că suntem una dintre națiile cele mai bogate și cele mai risipitoare din întreaga lume. Între bogățiile noastre se află perioada de regalitate, care ne-a dat identitatea pe care o avem și în zilele noastre.
Principele Nicolae a adunat, în acest album, fotografii de tot felul. Sunt două părți foarte prețioase. În prima parte sunt fotografiile dintr-un album personal, cu fotografii încă din copilăria Regelui Mihai, pe care Alteța Sa l-a primit la nuntă. Un cadou frumos, generos, și el are generozitatea să îl împartă cu noi. A doua parte foarte prețioasă din acest album este setul de fotografii de la prima vizită a Alteței Sale în această țară, împreună cu bunicul său, Regele Mihai. Este prima dată când aceste fotografii sunt adunate într-o carte.”, a spus Silvia Colfescu, directorul editurii Vremea.
Pentru că, înainte de toate, s-a ținut un moment de reculegere în memoria Reginei Elizabeth II a Angliei, Nicolae de România a povestit, cu mult haz, momentul în care, copil fiind, a întâlnit-o.
Nicolae a spus, apoi, povestea cărții pe care a decis să o facă și pe care a lansat-o la BCU. ”Acest album a fost creat și gândit după albumul inițial, care a fost primit drept cadou de nuntă și mi s-a părut că ar fi mare păcat să rămână doar pentru noi. Și am început să caut mai multe poze, mai multe povești.”
Trei dintre evenimentele Strada de C`Arte sunt dedicate Casei Regale și sunt prefațate de un moment de reculegere în memoria Reginei Eizabeth II: Expoziția Romania’s English Queen – curator și inițiator Dan Draghicescu, Chainsaw Film Productions; lansarea volumului ”Bunicul meu, Regele Mihai”, autor Nicolae de România, editura Vremea și proiecția filmului Regele Mihai: drumul către casă, producători: John Florescu & Dan Drăghicescu, Chainsaw Europe, 2021.
A treia zi de festival s-a încheiat printr-o serie de lecturi publice de poezie. Iubitorii de frumos s-au întâlnit în Aula BCU, unde au avut ocazia să îi vadă și audă citind pe poeții Osman Öztürk (Turcia), Denisa Comănescu, George Vulturescu, Kata Győrfi, Magda Cârneci, Dumitru Păcurar, Radu Sergiu Ruba, Tatiana Ernuțeanu, Iustin Moraru, Ioana Nicolaie, Varujan Vosganian și Ion Bogdan Ștefănescu. Poeți din generații diferite, unii dintre ei ancorați bine în conștiința iubitorilor de poezie contemporană, alții aflați la început de drum. Moderatorul întâlnirii a fost poetul Dinu Flămând.
Versurile citite în Aulă au fost completate cu momentele muzicale oferite de Ion Bogdan Ștefănescu și flautul său de aur, într-un dialog pe care cele două arte, literatura și muzica, îl au dintotdeauna.
Joi, 15 septembrie
În a patra zi de festival a avut loc o dezbatere privind lansarea unei Zile a Bibliotecilor din Învățământ, moderată de conf. univ. dr. Mireille Rădoi, director general al Bibliotecii Centrale Universitare (B.C.U.) „Carol I” și secretar al Comisiei Naționale a Bibliotecilor. La discuții au participat conf. univ. dr. Valentin Șerdan-Orga, director general al B.C.U. „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca; conf. univ. dr. Ioan Milică, director general al B.C.U. „Mihai Eminescu” din Iași; Doina Banciu, prof. univ. dr. ing. și vicepreședintele Academiei Oamenilor de Știință din România (AOȘR); Nicoleta Pistol, directorul bibliotecii din cadrul Universității Politehnice din București. De asemenea, au participat online prof. univ. dr. Agnes Erich, președintele Comisiei Naționale a Bibliotecilor și director al Bibliotecii județene „I.H. Rădulescu” din Târgoviște; Dragoș Neagu, director al Bibliotecii Județene Brăila și membru al Comisiei Naționale a Bibliotecilor.
În deschidere, Mireille Rădoi, în contextul propunerii înființării unei zile dedicate bibliotecilor din învățământ, a subliniat ideea că acest tip de biblioteci trebuie să iasă din insularitatea eforturilor și să se coordoneze, mai ales că nu există resurse pentru a rezolva problemele pe cont propriu.
Comparativ cu bibliotecile publice, bibliotecile universitare și școlare au un specific și un profil diferite și, de aceea, instituirea unei astfel de zile a întrunit acordul tuturor participanților și s-a sugerat că aceasta ar putea fi marcată după începerea anului universitar, pentru a organiza evenimente în toate școlile, liceele și universitățile din țară. Chiar dacă fondurile alocate nu sunt suficiente pentru a se ajunge la nivelul bibliotecilor universitare din Europa de Vest, SUA sau Japonia, proiectele comune pe care aceste biblioteci și-au propus să le inițieze au o reală importanță, reprezentând și o modalitate prin care s-ar putea compensa, uneori, lipsurile financiare. Înființarea la Ministerul Educației a unui birou care să se ocupe exclusiv de problemele bibliotecilor universitare s-a afirmat ca o necesitate acută. Prin instituirea unei Zile a Bibliotecilor din Învățământ, se va construi o alianță care să permită ridicarea unor problemele fundamentale ale acestor biblioteci în fața factorilor decizionali. S-a adus în discuție și faptul că bibliotecarul universitar are nevoie de o anumită formație, nu trebuie să fie doar bibliotecar, mai ales că misiunea lui din viitor va consta în a susține și existența unor centre culturale în aceste instituții.
Nu în ultimul rând, s-a subliniat faptul că este nevoie de personal calificat, cu un anumit profil intelectual și social, și, deci, de fonduri pentru pregătire profesională, simultan cu necesitatea de a ține ritmul cu noile tehnologii.
„În urma discuției exploratoare legate de înființarea unei zile a bibliotecarilor din sistemul de învățământ, vom transmite ministerului un material prin care să susținem această inițiativă. Bibliotecile pot juca un rol important în toate etapele procesului educațional: pentru elevi, bibliotecile școlare și liceale, care au cea mai mare capilaritate în teritoriu și reprezintă scheletul sistemului de biblioteci din învățământ, împreună cu cele universitare, ce oferă atât suportul pentru documentare și baze de date științifice, cât și spații prietenoase pentru studiu și evenimente culturale, absolut necesare celor din învățământul superior”, a declarat Mireille Rădoi, în încheiere.
Seara, în Aula BCU, a avut loc o nouă întâlnire ”Jeudis de la Francophonie”, ai cărei amfitrioni au fost directorul general BCU, Mireille Rădoi, și directorul regional AUF, Mohamed Ketata. De asemenea, în sală au fost prezenți directorul Institutului Francez, Julien Chiappone – Lucchesi, scriitorii Noe Sovage, Jean-Pierre Siméon (Franța), Ioana Crăciunescu, Magda Cârneci, Gabriela Adameșteanu, Bogdan Ghiu, Matei Vișniec (video), Dinu Flămând, și mulți alți prieteni ai festivalului.
”După cum știți, anul acesta am început les Jeudis de la Francophonie unde, în fiecare lună, inițiatorii proiectului, AUF și BCU, se întâlnesc și construiesc un nou consens prin promovarea Francofoniei în societatea românească. În această seară, evenimentul se va concentra pe lecturi publice din literatura română și francofonă, oferind iubitorilor de poezie și cultură o oază de lumină în inima Bucureștiului”, a spus, în deschiderea evenimentului, Mireille Rădoi.
Cu această ocazie a fost conferit Premiul MNLR „Tudor Arghezi” scriitorului Jean-Pierre Siméon (distins cu Marele Premiu pentru Poezie al Academiei Franceze), care a susținut și un mic recital. Scriitorul Dinu Flămând, directorul artistic al Festivalului Internațional de Poezie, a făcut laudatio pentru laureat.
Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române, a vorbit despre necesitatea unor astfel de întâlniri între reprezentanți ai celor două culturi. ”În cadrul acestor festivaluri, Strada de C`Arte și Festivalul Internațional de Poezie, a intervenit și această Jeudis de la Francophonie. Era necesară. Este o întâlnire benefică și cred că va fi așa și la viitoarele ediții, pentru că avem ocazia să onorăm una dintre cele mai mari culturi pe care le are Europa, o cultură mare, la fel cum este și cultura română, care, însă, are o bază franceză pe care, ca director al Muzeului Național al Literaturii Române, o recunosc.”
De asemenea a fost lansat și volumul ”François Villon”, apărut la editura Tracus Arte.
Lecturile publice, prefațate de actrița și poeta Ioana Crăciunescu într-o lectură dedicată lui Molière, au fost moderate de Magda Cârneci, avându-i ca invitați pe scriitorii Noe Sovage, Jean-Pierre Siméon (Franța), Gabriela Adameșteanu, Bogdan Ghiu, Matei Vișniec (video) și Dinu Flămând. Moment muzical: Diana Tudor (voce) & Alexandru Burcă (pian).
Pe parcursul evenimentului, publicul a admirat expoziția ”Ilustrații la opera lui François Villon”, din holul Aulei, cu gravuri realizate de graficianul Mircia Dumitrescu. Sunt 22 de ilustrații – gravuri și plăcile lor de gravare, împreună cu câteva cărți-obiect, numai bune de răsfoit de către vizitatori.
Vineri, 16 septembrie
Cea de-a cincea zi de festival a început cu lansarea volumului de poezie ”META VERS”, scris de Dan Mircea Cipariu și cu 7 poeme de Mihai Zgondoiu, apărut la editura Vellant. 50 de poeme care marchează 50 de ani de viață ai autorului, care ne-a invitat în lumea sa, cu atât mai mult cu cât la evenimentul de lansare au fost prezenți mulți prieteni și, mai ales, familia scriitorului, fetița acestuia explorând cu ochi curioși spațiul Foaierului de Lectură.
”META VERS exprimă, de fapt, o viziune a mea, anume că lumea aceasta în care există inteligență artificială, atâtea tehnologii care propun un mod de a replica existența într-un mediu virtual, singura formulă pe care eu o văd de a reumaniza și de a respiritualiza acest univers i-real în care trăim este aceea a poeziei. Poezia are capacitate, puterea și de a transfigura tot ceea ce ne poate îndepărta de umanitate și este, până la urmă, un act de autobiografie. Orice poem e un autoportret.”, a spus poetul și apoi a citit tuturor celor prezenți din noul său volum.
Evenimentul s-a încheiat cu o sesiune de autografe.
În Salonul ”Carol I” a urmat proiecția filmului ”Reflecții asupra României – 5 fețe ale identității”, Kogainon Film Production.
Fiecare țară are identitatea sa, stereotipul său, ceva pentru care este cunoscută. În România, însă, lucrurile nu sunt atât de clare. Deși ne-am recăpătat libertatea, în ultimii 30 de ani, în afara țării se știu foarte puține lucruri despre noi.
Acum puteți redescoperi România prin filmul documentar semnat de Andrei-Nicolae Teodorescu, Reflecții asupra României – 5 fețe ale identității, cu ajutorul a cinci personalități care activează în cinci domenii diferite, fiecare dintre ele adăugând la patrimoniul cultural, ecologic, tradițional, științific, tehnologic și artistic al unei țări care are un potențial extrem de bogat.
Pe scena Aulei a fost acordat, pentru prima dată, Premiul ”Strada de Carte”, o distincție care, începând de la această ediție, va fi acordată în fiecare an altei personalități culturale.
Primul laureat cu acest premiu a fost graficianul Mircia Dumitrescu, membru corespondent al Academiei Române.
Mircia Dumitrescu (n. 1941, Căscioarele, România) este un grafician, pictor și sculptor român. Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, Doctor în Arte Vizuale, Profesor universitar al Academiei de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu”, membru corespondent al Academiei Române (din 2013).
În cadrul festivalului Strada de C`Arte din acest an, Mircia Dumitrescu a expus 22 de gravuri și plăcuțele lor, împreună cu câteva cărți obiect, ”Ilustrații la opera lui François Villon”.
Maestrul Horațiu Mălăele a susținut, tot pe scena Aulei BCU, un recital de excepție, foarte așteptat de către spectatorii și participanții la festival. Actorul a reușit să îi ia pe cei prezenți într-o călătorie fascinantă, cu multiple schimbări de ritm, și cu momente de un umor nebun, combinate cu replici rafinate.
Actorul Horațiu Mălăele este un prieten al Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I” și al festivalului Strada de C`Arte, aceasta nefiind prima dată când a urcat pe scena Aulei și când a participat la evenimentele organizate aici.
Vineri și sâmbătă, timp de câteva ore, doritorii au putut vizita toate cele trei corpuri de clădire ale Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I”, în cadrul tururilor ghidate de către angajați ai instituției. Traseul lor a pornit din holul Aulei, și a continuat prin Aulă, Galeria Directorilor, Sala Profesorilor ”Alexandru Tzigara-Samurcaș, Rotonda Profesorilor, Sala ”Mircea Tomescu”, Salonul ”Carol I”, Centrul de Documentare Europeană, Cabinetul bibliologic, Sala de Informatizare, Biblioteca nouă – Corp Boema, Corp Dacia.
Vineri seara, distracția s-a mutat în stradă și, astfel, în zona statuii ecvestre, bucureștenii, și nu numai, au fost invitați la o petrecere în aer liber, cu muzica mixată de DJ Paul. Fie că au venit special pentru acest lucru, fie că treceau pe stradă și s-au oprit, participanții s-au distrat și au dansat până spre miezul nopții.
Sâmbătă, 17 septembrie
Ziua a șasea de festival a debutat cu un atelier de artă ecvestră organizat special pentru copii, susținut de Marilena Hristache, de la Societatea de dresaj ”Filimon Iordache”. Spațiul dedicat copiilor a fost amenajat cu diverse lucruri care să amintească de această adevărată artă, fiind folosiți baloți de paie, o șa, albume cu cai și multe alte elemente.
”Pentru noi, cel mai important este să atragem copiii către cal. Să le stârnim dragostea și pasiunea și să se apropie cu drag de el. Pentru că suntem la Strada de C`Arte avem, mai întâi de toate, poezie ecvestră, apoi prezentăm copiiilor anatomia calului. Avem și bilețele cu citate faimoase despre cai și multe alte surprize.
Am adus câteva elemente despre cal și echitație în centrul Bucureștiului, la baza acestei statui faimoase. Mi se pare cel mai minunat loc în care poți să vorbești despre cal”, a spus Marilena Hristache.
Tot în zona statuii ecvestre, evenimentul ”Un Tambur la Bibliotecă” a adus în fața publicului concertul extraordinar Muzica Reprezentativă a M.Ap.N. & formația Alesis.
Cântece patriotice și ostășești (”Treceți batalioane române Carpații”, ”Marșul lui Iancu”, ”Trâmbițele răsună” ș.a.), muzică clasică (”Toccata în D minor” de J.S. Bach, ”Valurile Dunării” de Iosif Ivanovici etc.), muzică ușoară (”One moment in time” pe muzică și versuri de Albert Hammont și John Bettis) și multe alte cântece cunoscute au răsunat sâmbătă, în inima Bucureștiului, aducând laolaltă mulți iubitori de muzică, aceștia venind special pentru concert sau oprindu-se, pur și simplu, din drumul lor, pentru a asculta aceste melodii atât de cunoscute și îndrăgite și, mai ales, interpretate atât de bine.
Muzica Reprezentativă, formație muzicală de elită a Ministerului Apărării Naţionale, reprezintă cu cinste România, contribuind la promovarea imaginii armatei și a valorilor muzicale românești pe plan național și internațional.
Volumul ”Secrets of Transylvania”, de Diana Pop Comșa, editat la Institutul Cultural Român din Londra, a fost lansat sâmbătă după-amiază în Foaierul de lectură.
Autoarea a invitat să îi fie alături pe fotograful Gabriel Motica, cel care a realizat fotografiile din volumul lansat; Andreea Gheorghiu – coordonatorul proiectului ”România în inima mea” și Răzvan Crișan, cofondator al grupului Kane și promotor al bucătăriei românești.
Cartea, care se vinde în toată Europa de Vest, ”își dorește să promoveze turismul, în primul rând, un altfel de turism, cultural-rural și să dea idei celor din jur despre cum putem sprijini comunitățile acestea.”
”Tot ce face țăranul român înseamnă ceva și o face pentru că cineva i-a transmis de la o generație la alta, nu e nimic întâmplător. Am crescut în Apuseni, într-un sat și, după ce am început să merg la școală, acolo am petrecut o parte din vacanțe, iar altă parte din timp eram în sudul Maramureșului, lângă Valea Chioarului, unde sunt alte obiceiuri și alte tradiții. Așa că, până am plecat la facultate, am avut parte de această expunere. După 20 de ani în care am trăit în alte patru țări, mi-am dat seama că sunt niște lucruri care pot fi transmise și altor generații. Și atunci am decis să fac această carte pe care doream să o ofer cadou străinilor care mă întrebau cum este România, dar care erau destul de blocați în ideea de vampiri și orfelinate”, spune autoarea.
Iubitorii de film și admiratorii Casei Regale Române au participat, în Salonul ”Carol I”, la proiecția filmului ”Regele Mihai: drumul către casă”, producători: John Florescu & Dan Drăghicescu, Chainsaw Europe, 2021. Documentarul prezintă detalii din perioada de izolare personală şi socială a regelui din timpul exilului în Elveţia, dar şi motivele pentru care monarhul a ezitat să se întoarcă în România. Noua versiune a documentarului despre Regele Mihai, “Director’s Cut”, include materiale noi despre perioada tinereţii Regelui Mihai, aşa cum a fost descrisă în jurnalul personal al Reginei Maria. Versiunea îmbogăţită a filmului pune accent şi pe interacţiunile monarhului cu CIA, după exilul din 1948.
În Aulă, poezia contemporană și muzica s-au împletit din nou, timp de trei ore, într-un maraton de lecturi publice. Pe scenă au urcat, pe rând, Iossif Ventura (Grecia), Benoît-Joseph Courvoisier (Franța), Tibor Zalán (Ungaria), Efe Duyan (Turcia), Madara Gruntmane (Letonia), Romulus Bucur, Lucian Vasiliu, Mina Decu, Valerio Magrelli (Italia, video), Xánthos Maidás (Grecia, video), Cristina Ispas și Miruna Vlada. Lecturile acestor poeți au fost complimentate de momente muzicale oferite de Mircea Tiberian, unul dintre prietenii acestui festival.
Penultima zi de festival s-a încheiat cu o petrecere aparte, silent disco, un concept care a atras oameni mulți și de toate vârstele în spațiul outdoor amenajat special pentru acest lucru. Trei DJ diferiți au mixat live, iar participanții au primit câte o pereche de căști în care să asculte muzica, având, la un buton distanță, posibilitatea de a alege pe care dintre cei trei să îl asculte. Totul s-a întâmplat în tăcere, în intimitatea oferită de căști, dar alături de alți oameni, cunoscuți sau nu, care dansau și vibrau pe diferite ritmuri. Lumina, benzile fosforescente și fotoliile bean bag au întregit atmosfera relaxată de discotecă, invitând la distracție într-un mod aparte.
Duminică, 19 septembrie
Atelierul pentru copii ”Hai, învârte titirezii, ca acasă la Arghezi!”, susținut de Dorothea Nicolescu, muzeograf la Casa Memorială „Tudor Arghezi – Mărțișor”, Muzeul Național al Literaturii Române, s-a ținut în holul Intrării Regale, din cauza vremii capricioase de toamnă. Dar acest lucru nu a știrbit cu nimic bucuria copiilor, participanți într-un număr destul de mare.
Acestia au fost așteptați de către Dorothea Nicolescu cu multe surprize distractive dar și educative, scopul fiind acela de a familiariza cât mai mult copiii cu personalitatea lui Tudor Arghezi și cu detalii biografice.
Cei mici au învârtit, pe rând, o ruletă construită special pentru acest atelier, posibilitățile fiind multiple invitații la diferite activități și jocuri: de la a recita sau cânta ceva în fața celorlalți, până la a răspunde la o întrebare despre Arghezi, la a completa fraze cu informații despre acesta sau a alege răspunsul corect din trei variante.