Sâmbătă, 26 septembrie
Ziua de sâmbătă a început cu un atelier pe Strada Copiilor. Micuţii au avut la dispoziţie hârtie şi acuarele şi au fost învăţaţi câteva tehnici de bază. Părinţii lor, ca în fiecare zi, de altfel, au avut ocazia să doneze câte o carte pentru copiii nevoiaşi. O căsuţă special amenajată pentru a primi donaţiile a fost amplasată în arealul Străzii Copiilor.
De la ora 12.00, în Aula BCU a avut loc o proiecţie de film. “Un film despre copii şi muzică. Sant Andreu Jazz Band” a fost regizat de Ramon Tort din Spania şi a fost pus la dispoziţia participanţilor la festivalul Strada de C`Arte de către Asociaţia Română de Film “Document.Art”, la fel ca şi celelalte pelicule din cadrul festivalului.
Câteva ore mai târziu, în Foaierul de lectură, a avut loc o prezentare a activităţii recente a Editurii Muzeului Naţional al Literaturii Române. Radu Băieşu şi Eugen Neagoe au vorbit despre importanţa editurii şi mai ales despre rolul său de a restitui manuscrise importante pentru istoria literaturii române.
“Editura MNLR este o editură înfiinţată în `94, care valorifică manuscrise pe care celelalte edituri le evită. Dar noi am avut norocul să dispunem de arhivele Muzeului. Editura este acreditată şi de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice. Lucrul acesta a atras lumea universitară spre noi. Noi suntem o editură serioasă. Cine câştigă din literatură, până la urmă? Noi le venim în ajutor oamenilor care încă mai cercetează literature română”, a spus Radu Băieşu.
Şi parteneriatul pe care editura îl are cu Academia Română ajută foarte mult scopului cu care a fost înfiinţată. O parte importantă din activitatea editurii MNLR o constituie publicarea de manuscrise. Printre ele se află, de exemplu, ultimului manuscris al lui I.L. Caragiale, despre care Eugen Neagoe spune că ar putea fi mult mai important ca o carte scrisă azi, în ciuda faptului că e nefinalizat.
“Avem, de asemenea, un interes deosebit în cercetarea destinelor scriitorilor în perioada comunistă. Astăzi, spre exemplu, prezentăm cartea doamnei Ioana Diaconescu despre Marin Preda în arhivele Securităţii”, a mai spus Radu Băieşu.
“Vorbind despre cartea Ioanei Diconescu pot spune că Marin Preda este foarte important. S-au spus multe despre personalitatea lui Preda. Se scria în presă că nu era un om prea prietenos. Şi vine Ioana Diaconescu şi arată altă faţă”, a declarat şi Eugen Neagoe, pe acelaşi subiect.
Zilele acestea sosesc de la tipar încă două cărţi importante. Una este semnată de Petru Creţia, despre Eminescu, iar cealaltă este “Recurs în dosarul Slavici”, de Lucian Vasile Szabo, din Timişoara. De asemenea, la Editura Muzeului Naţional al Literaturii Române au loc apariţii periodice de reviste. Este vorba despre “DICE”, care are deja 11 ani de când apare, şi “Caietele Avangardei”, aflată la numărul cinci (prima ediţie a fost realizată în 2013).
După-amiaza, pe Strada Copiilor, artistul vizual Mihai Zgondoiu i-a învăţat pe copii despre street art. Cu hârtie, foarfecă, adeziv, spray-uri colorate şi multă imaginaţie, cei mici au aflat ce este tehnica “stencil” şi, fiecare în parte, a realizat propria “operă”.
Tot pe Strada Copiilor, după finalizarea atelierului de arte vizuale, a urmat o foarte interesantă întâlnire. “Dezbaterea la firul ierbii”, organizată de IMDD încă de la prima ediţie a festivalului “Strada de C`Arte”, a strâns în acest an mai mulţi specialişti din diferite zone ale artei şi comunicării. Tema abordată: “Artele în lumea informatizată”.
Între timp, lângă statuia lui Carol I, grupul “Pontice” a susţinut un recital de muzică clasică ce s-a potrivit perfect cu mirosul cărţilor din standuri şi cu proximitatea clădirii istorice a Bibliotecii Centrale Universitare.
În Foaierul de Lectură din corpul Dacia al Bibliotecii, Laura Dan, Anca Mizumschi şi Livia Roşca au citit din “Cele mai frumoase poezii”. Dan Mircea Cipariu a fost amfitrionul evenimentului. “Încheiem în această seară proiectul <<Cele mai frumoase poezii>> din cadrul acestei ediţii a festivalului. Este un proiect pe care l-am iniţiat acum patru ani cu regretata Cornelia Maria Savu. Poemele sunt alese de scriitori, singurul meu merit ar fi, eventual, selectarea autorilor”, a spus Dan Mircea Cipariu.
Salonul “Carol I” din BCU a găzduit o proiecţie de film, “Omagiu Romei”, într-o viziune specială a regizorului italian Franco Zeffirelli. Spaţiul s-a dovedit neîncăpător pentru doritori care, ulterior, au coborât în Aulă pentru a participa la cel de-al treilea, şi ultimul, recital din cadrul seriei “Rampa de Jazz şi Poezie”. La fel ca şi primul spectacol, cel de joi seara, şi acesta a avut loc în Aulă şi nu în aer liber din cauza condiţiilor meteo.
Poeţii Ioan Es. Pop şi Eugen Suciu s-au întâlnit pe scenă cu muzicianul Mircea Tiberian, într-un spectacol reuşit şi foarte apreciat de toţi cei din sală. Momentele de poezie au fost fericit îmbinate cu cele de muzică, toţi cei trei invitaţi fiind cunoscuţi pentru talentul lor.
Vineri, 25 septembrie
Vineri, de la ora 13.00, în Sala de Consiliu a Bibliotecii Centrale Universitare “Carol I”, a avut loc o masă rotundă prilejuită de împlinirea a 120 de ani de la naşterea lui Lucian Blaga. La eveniment au participat academicianul Eugen Simion, profesorul Silviu Angelescu, profesorul Mircea Martin, criticul literar Paul Cernat şi Ioan Cristescu, directorul Muzeului Naţional al Literaturii Române.
“Am ţinut să facem o expoziţie Blaga pentru că este anul lui, se fac 120 de ani de la naşterea sa, dar mai ales dintr-un alt motiv, foarte întemeiat: Blaga este într-un con de umbră din punct de vedere al posterităţii. Teatrul lui Blaga, din punctul meu de vedere, este un teatru ce rezistă în timp”, a argumentat Ion Cristescu realizarea acestui eveniment.
Primul care a vorbit despre Lucian Blaga dar mai ales despre opera sa, inaccesibilă cititorilor timp îndelungat a fost Eugen Simion. “Posteritatea lui Blaga a început încă din timpul vieţii. Eu am învăţat în anii opresiunilor şi ţin minte că niciun profesor nu rostea numele lui Blaga la cursurile de literatură. Singurul cu care am vorbit a fost Tudor Vianu. Dar în ce context: după vacanţă ne întreba ce am citit. Şi eu citisem toată filosofia lui Blaga. Şi el a rămas uimit şi m-a întrebat: “Tinere, tu nu ştii că Blaga nu are un sistem filosofic?”. A fost greu să răspund la întrebare. Dar nu, nu se vorbea despre Blaga.
Ulterior, criticii l-au acceptat foarte greu. Dintre scriitorii interzişi, el a fost ultimul admis. Generaţia mea, însă, l-a luat ca model. Pe de o parte Blaga a trecut prin acest purgatoriu prelungit. Am văzut mulţi filosofi în viaţa asta. Blaga era singurul care se arăta exact cum credeai că e după ce îl citeai”, a povestit Eugen Simion.
Tot despre primul contact cu opera lui Blaga a vorbit şi profesorul Mircea Martin: “Eu am auzit în liceul meu, într-un oraş de provincie, de Blaga. Profesoara mea, foarte bine pregătită de altfel, ne-a vorbit, la sfârşitul unui an, de curente reacţionare, printre care şi expresionismul. Blaga părea foarte interesant pentru noi, elevii. Dar nu l-am putut citi, nu am avut de unde, aşa că l-am citit abia în facultate.
L-am citit cu freamăt interior şi nu m-am putut abţine, în inconştienţa mea, să le citesc colegilor mei de seminar. Chiar le-am citit poemul “Veniţi cu mine”. Pentru urechile lor a fost un şoc, estetic în primul rând. Mi l-au smuls din mâini, să citească şi ei. Am fost chemat a doua zi de conducerea facultăţii. În facultate nu s-a vorbit deloc de el.
Eu cred că noi, totuşi, avem de meditat pe seama tăcerii lui Blaga. Ar trebui să mai reflectăm şi asupra poeziei pe care Blaga a scris-o în anii aceia.”
Din păcate, părerea specialiştilor este unanimă: lui Lucian Blaga nu i se mai dă atenţia cuvenită. Şi de vină sunt inclusiv cei care deţin drepturile de autor.
“Eu l-am citit pe Blaga înainte de a-l citi pe Arghezi. A fost o întâmplare. Românitatea lui cred că, de asemenea, a făcut să fie un autor mai ocolit, dacă nu chiar contestat, mai mult ca alţii. Blaga, dintre marii poeţi moderni, a avut un efect foarte mare asupra poeziei. În poezia generaţiei 60 e un grup întreg de blagieni.
Ce se petrece în momentul de faţă cu Blaga? El a intrat într-un con de umbră. E un fenomen real. Blaga a fost confiscat de cei care au drepturile de autor. Difuzarea lui Blaga e ipotecată foarte mult. Statul român nu finanţează . Şi mulţi dintre cei care au drepturi de autor cred că se pot îmbogăţi, într-o ţară în care cartea nu se cumpără”, este de părere Eugen Simion.
Profesorul Silviu Angelescu a vorbit despre obsesia luminii în poezia lui Blaga şi despre faptul că s-a gândit mult la acest aspect. Paul Cernat este de părere că tocmai această lumină îl apropie pe poet de Italia. “Fac parte dintr-o generaţie care îi e datoare în mare parte lui Blaga. Blaga este un scriitor şi gânditor paradoxal. S-a vorbit despre dualitatea lui. Se aplică pe toate planurile. Primul scriitor ardelean care a schimbat paradigma a fost preda. Al doilea a fost Blaga.”, a mai spus Cernat.
Opera lui Lucian Blaga a fost acceptată târziu de către critici şi, deşi ulterior s-a scris despre el, Eugen Simion consideră că nu este nici pe departe epuizat şi că “generaţia tânără de critici va avea de lucru în acest sens. Blaga este cel care contrazice împărţirea ideologică. Va trebui să îl discutăm în alt fel pe Blaga de acum înainte. Criticii tineri mai au de scris despre Arghezi, Blaga etc. Sunt autori încă neexprimaţi. Încă nu s-a scris o carte fundamentală despre ei.”
Vineri seara, în Rampa de Jazz şi Poezie, a avut loc un recital de poezie şi muzică, susţinut de Mireille Rădoi, de data aceasta în calitate de poet, nu de director al Bibliotecii Centrale Universitare, alături de poetul Flaviu Predescu şi de muzicienii Ion Bogdan Ştefănescu şi Costin Soare. Acesta a fost singurul spectacol, din cele trei planificate, care a avut loc în aer liber. Băncuţele amplasate special pentru spectatori s-au dovedit comode, dar insuficiente pentru publicul prezent.
Ion Bogdan Ştefănescu este “Flautul de Aur al României” şi a venit însoţit de Costin Soare, un recunoscut chitarist alături de care susţine multe recitaluri importante. Cei doi muzicieni au oferit publicului o muzică experimentală, pornind din muzica clasică, improvizând şi alături de cei doi poeţi.
Mireille Rădoi şi Flaviu Predescu au ales să citească poezie în reprize, delimitate de momente muzicale dar, în finalul recitalului, au experimentat un poem comun, realizat din versuri selectate din poeme semnate de ambii. Un dialog între feminitatea literară, presărată pe alocuri cu foarte scurte interpretări muzicale, proprie lui Mireille Rădoi, şi masculinitatea asumată şi molcomă a ardeleanului adoptat de Bucureşti Flaviu Predescu.
Joi, 24 septembrie
Joi, la Biblioteca Centrală Universitară “Carol I”, ziua a început devreme, cu pregătirile pentru concertul “Aer de Bucureşti” din cadrul “Rampei de Jazz şi Poezie”. Chiar dacă vremea nu a ţinut cu noi şi a plouat, băncuţele au fost aşezate în rampă, pentru concertele viitoare. Spectacolul “Aer de Bucureşti” s-a mutat, astfel, în Aula BCU, şi a început imediat după proiecţia filmului cu acelaşi nume, care se găseşte şi pe DVD-ul ce însoţeşte volumul.
Primul eveniment al zilei a avut loc în Aulă, unde Francesca Gulminelli, profesor la Universitatea din Caen, Franţa, a susţinut, în engleză, o prelegere cu titlul ”The birth and death of massive stars”. Tinerii prezenţi în sală au fost foarte interesaţi de lecţia de astrofizică, prezentarea fiind făcută în aşa fel încât să atragă chiar şi persoanele nefamiliarizate cu domeniul.
În “Foaierul de Lectură” din Corpul Dacia al BCU a avut loc lansarea volumului “Du-te departe de mine”, de Gabriel Gafiţa, carte apărută la editura Nemira, unul dintre expozanţii din cadrul târgului de pe “Strada de C`Arte”. Gabriel Gafiţa este ambasador, diplomat, eseist, scriitor şi traducător român. Din septembrie 1990 devine expert guvernamental, diplomat în Ministerul Afacerilor Externe, consilier cultural la Ambasada României din Londra (1991-1995), secretar de stat (din 1995), ambasador al României în Canada, apoi în Malaysia. Debutează cu proză în revista „Amfiteatru” în 1968, iar editorial în 1971, cu volumul de nuvele Moartea măştilor. Colaborează la „Secolul 20″, „Steaua”, „România literară”, „Luceafărul”, „Tribuna” etc. De asemenea, traduce numeroase volume de versuri, proză, teatru şi istoria artei din limbile engleză, franceză, germană şi rusă. A publicat prefeţe şi postfeţe şi a îngrijit ediţii din scrierile lui Mihai Gafiţa şi Sergiu Dan.
O oră mai târziu, pe Strada Copiilor începea primul atelier: “Folosirea artei tradiţionale în arta contemporană”, susţinut de Roxana Gibescu. Mai mulţi micuţi, cu vârste până în 10 ani, au fost foarte încântaţi să participe, sub privirile părinţilor care îi aşteptau, răbdători, lângă spaţiul dedicat copiilor.
Pe Strada de C`Arte, lângă statuia lui Carol I, timp de o oră, Cvartetul de coarde “Chromatic” a susţinut un recital, completând aerul de poveste.
De la ora 19.00, în Foaierul de Lectură (Corp Dacia), a avut loc prima lectură publică din seria “Cele mai frumoase poezii”, coordonată de Dan Mircea Cipariu. Invitatele de joi au fost scriitoarele Cora Botezatu şi Maria Timuc.
În acelaşi timp, tot de la ora 19.00, în Salonul Carol au început proiecţiile de film. “Rapa Nui, legenda”, regizor Juan Eduardo Ossa E., Chile şi “Enigma Rosslyn”, regizor Tim Maguire, Scoţia. Filmele sunt puse la dispoziţie de Document Art.Fest.
A treia proiecţie de film a serii a avut loc în Aula BCU. Este vorba despre premiera filmului “Aer de Bucureşti”, care face parte dintr-un proiect multimedia mult mai amplu ce reuneşte poeţii Ioana Crăciunescu, Dan Mircea Cipariu şi Florin Iaru, precum şi pe muzicianul Mike Godoroja şi artistul vizual Mihai Zgondoiu, cel care semnează conceptul vizual. Cei cinci artişti, din generaţii diferite, îşi propună să introducă privitorul în atmosfera Bucureştiului, fie de ieri, fie de azi, povestind întâmplări personale şi amintiri legate de Capitală.
După proiecţia filmului, pe scenă au urcat artiştii implicaţi în acest proiect, într-un spectacol foarte apreciat de public. Chiar dacă vremea s-a încăpăţânat, iar concertul nu a putut fi ţinut în aer liber, pe Rampa de Jazz şi Poezie, aerul de Bucureşti s-a potrivit perfect şi în spaţiul generos şi elegant al Aulei Bibliotecii Centrale Universitare din Bucureşti.
Mike Godoroja & Blue Spirit au făcut atât publicul cât şi scriitorii să vibreze pe ritmuri jazz, blues şi rock. Dan Mircea Cipariu, Ioana Crăciunescu şi, într-o calitate nouă, cea de poet experimental – Mihai Zgondoiu, au citit din volumul recent apărut la editura Tracus Arte. Florin Iaru, chiar dacă nu a fost prezent fizic, s-a făcut auzit prin Ioana Crăciunescu, poeta (şi actriţa) recitând şi improvizând alături de Mike Godoroja & Blue Spirit, pe versurile poetului optzecist.
Miercuri, 23 septembrie
Miercuri, 23 septembrie 2015, prima zi a festivalului “Strada de C`Arte” a fost dedicată amenajării târgului de carte şi expoziţiei “Lucian Blaga: 135 de ani de la naştere”.
Tâgul de carte este amplasat, anul acesta, în zona pietonală din faţa Bibliotecii Centrale Universitare, în jurul statuii ecvestre a lui Carol I. Expozanţi: BCU, Antet, Semne, Artemis, Curtea Veche, Romfilatelia, Muzeul Literaturii Române, Muzeul de Istorie al României, Meteor Press, Rao, Tritonic, Litera, Nemira, Humanitas, Tracus Arte, APLER. Oferta de carte este una amplă, editurile fiind prezente prin titluri din multe arii de interes şi pentru toate vârstele.
Tot miercuri a fost amplasată şi expoziţia “Lucian Blaga: 135 de ani de la naştere”, 
care va fi deschisă spre vizitare pe parcursul întregului festival, în holul Aulei. Aceasta nu este singura expoziţie vizitabilă în cadrul “Străzii de C`Arte”. Astfel, publicului i se oferă şi posibilitatea de a vedea “Opera cărturărească şi tipografică a Sf. Ierarh Grigorie Dascălu”, o expoziţie organizată împreună cu Biblioteca Sfântului Sinod în corpul Boema, vernisată luni, 21 septembrie 2015; expoziţia de fotografie “3”, semnată de fotograful Cristian Tudose, amplasată în Foaierul de lectură, corp Dacia şi “LOC şi Vis”, semnată de Constantin Flondor, care este deschisă publicului în Galeria Galateca.
Luni, 21 septembrie
Expoziţie de carte veche, tipărită cu două secole în urmă de Sf. Ierarh Grigorie Dascălul
Luni, 21 septembrie 2015, la Biblioteca Centrală Universitară (BCU) din București, corp Boema, a avut loc vernisarea expoziţiei de carte veche românească “Opera tipografică şi cărturărească a Sf. Ierarh Grigorie Dascălul, Mitropolitul Ţării Româneşti”, organizată de Patriarhia Română, prin Biblioteca Sfântului Sinod, în parteneriat cu Biblioteca Centrală Universitară “Carol I”, la împlinirea a 250 de ani de la nașterea lui Grigorie Dascălul. Expoziţia aduce în fața publicului 12 volume editate de către Grigorie Dascălul, iar la evenimentul de deschidere au vorbit Conf. Univ. Dr. Mireille Rădoi – Directorul BCU, Părintele Florin Şerbănescu şi Părintele Arhimandrit 
Policarp Chiţulescu.
“Este o mare onoare pentru noi să găzduim o expoziție specială, care anticipează un festival ajuns deja la ediția a IV-a. Este vorba despre Strada de C`Arte, în care oferim o paletă foarte largă de evenimente culturale. Așa că ne găsim la o avanpremieră a festivalului și ne bucură foarte tare fericita întâmplare. Ne-am întâlnit aici împreună cu cei de la Biblioteca Sfântului Sinod pentru a vernisa o expoziție inedită pentru biblioteca noastră, dar pe care o găzduim cu mult drag.
Poate în niciun alt loc și în niciun alt mod nu este mai potrivit să marcăm împlinirea a două secole și jumătate de la nașterea lui Grigorie Dascălul, decât printr-o expoziție de carte într-o mare bibliotecă”, a spus Mireille Rădoi, în deschiderea evenimentului. Directorul general al BCU a prezentat, apoi, aspecte importante din viaţa Sfântului Ierarh.
Părintele Florin Șerbănescu a transmis binecuvântarea şi mesajul Patriarhului Daniel şi a vorbit despre importanţa activităţii cărturăreşti a lui Grigorie Dascălul dar şi a prezentării, în faţa publicului, a cărţilor editate de acesta.
“Trebuie să spunem de la început că această lucrare cărturărească și duhovnicească pe care a adus-o aici Părintele Arhimandrit Policarp se încadrează într-un an cu o denumire specială (fiecare an pe care îl parcurgem are un titlu generic), anul acesta este anul misiunii parorhiei și al marilor păzitori de suflete din eparhii. Fiecare eparhie are un prilej special, nu că nu ar face-o îndeobște, dar un prilej deosebit de a scoate în evidență figurile marilor păstori ai ierarhilor. În acest context, Mitropolitul Grigorie Dascălul a fost considerat, în tradiția noastră din ultimele două veacuri, ca cel mai mare mitropolit al Țărilor Românești din secolul al XVIII-lea. Așa încât este cu totul binevenită această întrunire, în acest cadru”, a spus Părintele Florin Şerbănescu.
“Legătura dintre cult şi cultură”
Potrivit Părintelui Arhimandrit Policarp, “vorbim despre prezența operei Sfântului Ierarh Grigorie Dascălul într-o expunere inedită, pentru că opera lui nu a mai beneficiat până acum de o expunere publică, cu atât mai mult într-un cadru atât de numeros, cu atâția participanți.”
Legăturile dintre Biblioteca Sfântului Sinod şi Biblioteca Centrală Universitară sunt vechi şi importante. 
“Împlinirea a 250 de ani de la nașterea lui Grigorie și tema anului pe care ați auzit-o, care îi omagiază pe toți marii duhovnici ai neamului, au fost motivele destul de întemeiate pentru a ne hotărî să scoatem din bibliotecile sinodale, la vedere, ceva din roadele cărturărești și strădaniile sale intelectuale. Mulțumesc în primul rând Bibliotecii Centrale Universitare și doamnei director pentru înțelegerea dorinței noastre de a face cât mai cunoscută această legătură dintre cult și cultură, pentru că doar din căutare de Dumnezeu au izvorât cele mai frumoase inițiative manifestate pe toate palierele artei, ale frumosului. Ele sunt mărturii ale căutării lui Dumnezeu. De altfel, legătura dintre Biblioteca Centrală și cea Sinodală nu este nouă, ci de tradiție și îndelungată, pentru că deseori Patriarhul Miron venea la Fundația Universitară “Carol I”, l-am văzut în multe fotografii, venea și participa la evenimente care se desfășurau aici. Ca să pomenesc un eveniment și mai concret: după Revoluție, Biblioteca Sinodului a contribuit la recompunerea colecțiilor acestei biblioteci, care, după cum știm, a suferit de pe urma unui foarte grav incendiu care a nimicit multe lucruri de aici”, a spus Arhimandritul Policarp.
Dorina CIOPLEA
