Jurnalul festivalului

Luni, 10 septembrie 2018

Ediția a șaptea a festivalului multicultural Strada de C`Arte a fost deschisă în Aula Bibliotecii Centrale Universitare (BCU) ”Carol I”, prin debutul Festivalului Capitalelor Națiunilor Centenare – un festival parte integrantă a Străzii de C`Arte.

În context social și cultural actual, în anul Centenarului, dar și prin prisma unei colaborări de lungă durată cu BCU ”Carol I”, Muzeul Național al Literaturii Române organizează, timp de o săptămână, la București, Festivalul Capitalelor Națiunilor Centenare.

”Cred că sunt mai multe lucruri care ne unesc decât cele care ne despart. Dacă vorbim despre participanții la acest festival, ne unește câștigarea independenței fiecăruia, în 1918. Ne despart doar distanțele. În rest suntem cu toții în Uniunea Europeană, avem o identitate națională distinctă și ne raportăm la aceleași valori umaniste. Vorbim limbi diferite, dar în zona creativității artistice acest lucru nu ne împiedică, dimpotrivă.

Ideea acestui eveniment a apărut anul trecut, în cadrul ședințelor Comisiei pentru Centenar, înființată de Primăria Capitalei. (…) Acest proiect se înscrie în zona de deschidere europeană a României și a Bucureștiului și transmite un semnal al unității europene, al diversității și creativității țărilor din zona Central și Est europeană, precum și dincolo de disensiunile istoriei, valorile umaniste comune.”, a declarat Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române.

În Aula BCU au fost prezenți invitați speciali importanți, ambasadorii celorlalte nouă țări centenare (Austria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Moldova și Slovacia) precum și reprezentantul Ministrului Culturii și Identității Naționale al României, academicieni, oameni de cultură, artiști și alți factori importanți ai culturii naționale.

Evenimentul a fost deschis printr-un recital susținut de flautistul Ion Bogdan Ștefănescu.

Prima a luat cuvântul Michaela Tomnița Florescu, viceprimarul municipiului București: ”Este un privilegiu să fim împreună și doresc să aduc salutul Primăriei Municipiului București care, prin intermediul domnului director Cristescu și a echipei sale, a făcut acest eveniment care este, în felul său, unic. Sigur că toți avem idei, dar este minunat că domnul Cristescu este și capabil să le ducă la bun sfârșit.”

A urmat Excelența Sa Nunțiul Apostolic, Monseniorul Miguel Maury Buendia, care a transmis mesajul său în română. ”Ne-am adunat astăzi pentru a deschide Festivalul Capitalelor Națiunilor Centenare ce reunește națiunile care, anul acesta, sărbătoresc centenarul nașterii sau reorganizarea lor ca state independente și suverane. 10 țări foarte diferite prin componentele lor entice, prin limba lor, prin tradițiile lor religioase și culturale, dar în prezent integrate, în cea mai mare parte, într-o nouă structură supranațională care le unește pe toate, cu respectarea diversității lor: Uniunea Europeană.”

Excelența Sa Vladimir Valky, Ambasadorul Cehiei: ”Vă mulțumesc foarte mult pentru organizarea acestui eveniment, pentru că este complicat de organizat și mă bucur și că Primăria a finanțat un astfel de festival. Sunt foarte mulți participanți importanți. E o oportunitate pentru ca oamenii din aceste țări să se cunoască, să se înțeleagă. Cultura și artele aduc oamenii laolaltă.”

Excelența Sa, Ambasadorul Estoniei, Ants Frosch: ”Vreau să spun că cei care au venit cu ideea festivalului au avut, de fapt, o idee minunată. Trebuie să fie vorba despre cineva care înțelege cu adevărat Europa și națiunile sale. Felicitările mele! (…)

Pentru o națiune mică, cum este Estonia, cultura națională înseamnă asigurarea viitorului și din acest motiv sunt mândru că pentru noi, estonienii, diversitatea a fost mereu ceva ce am apreciat și iubit. Dragostea mea, a noastră, merge către cei care ne-au găzduit aici și ne-au oferit această minunată posibilitate.”

Vicepreședintele Academiei Române, Profesorul Răzvan Theodorescu: ”Excelențele voastre, dragi prieteni, vă urez bun venit din partea Academiei Române. Festivalul Capitalelor Națiunilor care sărbătoresc centenarul nașterii lor este unul foarte amplu, cu o arie vastă de acoperire. (…)

Toate cele zece țări sărbătoresc acest important eveniment, această declarație importanță pentru națiunile noastre, visând la destinul generației viitoare.

Ne sărbătorim trecutul, încercâm împreună să ne construim prezentul și sperăm în viitorul nostru comun și splendid ca națiuni europene.”

Tudor Potra, consilierul Ministrului Culturii și Identității Naționale, George Ivașcu, a citit mesajul acestuia, din care redăm o parte: ”(…) Românii sărbătoresc anul acesta Marea Unire. Prezența dumneavoastră la București nu constituie pentru noi doar un minunat prilej de a reafirma prietenia noastră prin invitația de a vă alătura acestei celebrări, ea este menită să reamintească fiecărui român faptul că sfârșitul Primului Război Mondial a însemnat pentru atâtea popoare din jurul nostrum șansa unică de a-și dobândi propriile drepturi și de a-și afirma suveranitatea.

Evenimentele solare de atunci conțin, însă, și un avertisment pentru noi, cei de astăzi. Pacea și libertatea de care ne bucurăm în present se cer permanent apărate tot împreună. Uniunea Europeană este proiectul comun la care contribuie generația noastră, iar succesul este astăzi, ca întotdeauna, preocuparea în primul rând a oamenilor de cultură și a artiștilor.”

Mireille Rădoi, Directorul General al Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I”, a vorbit despre organizarea Festivalului Strada de C`Arte, dar și despre Centenar și evenimentele dedicate actui important eveniment istoric. ”Excelențele Voastre, dragi prieteni, aproape că îmi este dificil să fiu formală pentru că suntem deja o comunitate de prieteni care punem la cale lucruri, aducem lalolaltă eforturi și energii, pentru a face lucruri frumoase, cum este cazul Festivalului Capitalelor Națiunilor Unite, care este integrat, de fapt, în prima săptămână a Festivalului Strada de C`Arte, ajuns la a șaptea ediție. Mărturisesc că acum șapte ani nu m-am gândit că o să vină anul Centenarului și nici că o să fim în stare să avem șapte ediții încât să prevedem Festivalul Capitalelor Națiunilor Centenare. Instituția în care suntem astăzi aici a fost fondată în 1891. Asta înseamnă că la 1918 avea exact vârsta soldaților de pe front. Într-un război nu se luptă doar cu arma, se luptă și cu spiritul, cu ideile, se luptă și se rezistă prin cultură. Tocmai de aceea mă bucur să avem aici reprezentanții surorilor noastre centenare, pentru că prin biblioteci, prin memoria socială, prin identități, prin cultură, prin artă, prin expresia valorilor autentice putem să continuăm încă o sută și mulți ani de aici înainte.”

 

”Confluențe 100 / Confluences 100”

La Galateca Contemporary Art, în prima zi a Festivalului Strada de C`Arte a fost vernisată expoziția ”Confluențe 100 / Confluences 100”, expoziție multidisciplinară ce reunește următorii artiști: Arina Ailincăi (România), Aigars Bikše (Letonia), Teodor Buzu (Rep. Cehă), Zuzu Caratănase (România), Alžběta Josefy (Estonia), Martin Kocourek (Rep. Cehă), Alena Kotzmannova (Rep. Cehă), Iurie Matei (Rep. Moldova), Dragoș Pătrașcu (România), Ghenadie Popescu (Republica Moldova), Rimas Sakalauskas (Lituania), Kristina Sereikaite (Lituania), Mariana Ștefaneț (Rep. Moldova), coordonator: Andreea Sandu.

”În acest an centenar este destul de complicat să creăm în zona de artă contemporană niște expoziții care să rămână martore ale ceea ce s-a întâmplat în urmă cu 100 de ani și timp de 100 de ani.

Arta contemporană se bazează, e drept, mai mult pe individualitate. Așa că mi-a fost, recunosc, destul de greu la început să găsesc valori comune și valori europene pe care să le putem împărtăși într-un spațiu comun. Am stat și am reflectat și mi-am dat seama că singurul lucru care ne reunește cu adevărat este, de fapt, un paradox: diversitatea dar și unitatea în modul nostru de a gândi și a ne prezenta. Astfel, împreună cu cei de la Muzeul Național al Literaturii Române, am selecționat, din 10 națiuni, 20 de artiști. (…) A fost un demers rapid dar cred că, totodată, de succes.”, a declarat Andreea Sandu.

 

Directorul Muzeului Național al Literaturii Române, unul dintre coorganizatori expoziției, a fost prezent la eveniment. ”S-a vorbit despre diversitate și identitate. Eu țin mult la identitatea personală și identitatea națională. Sunt convins că artiștii din toate țările prezente au fost cu mult timp înainte de 1918 europeni. (…) Energiile creatoare, într-o lume atât de complicată și diversă, pot întotdeauna să se întâlnească pe niște coordonate comune.”, a spus Ioan Cristescu.

 

Încă un partener al expoziției și, de asemenea, gazda și organizatorul Străzii de C`Arte, este Biblioteca Centrală Universitară ”Carol I”, director: Mireille Rădoi. ”În 2010, când am devenit primul director femeie al Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I”, bibliotecă înființată în 1891, mi s-a părut, desigur, onorant, copleșitor, și mi-am propus atunci imposibilul (părea imposibil) și anume să retransform biblioteca în inima vie care pulsează lumină în centrul Bucureștiului.

Aici este un eveniment istoric, pentru că nu suntem doar la a șaptea ediție a Festivalului Strada de C`Arte, dar avem în Galateca 20 de artiști din cele 10 țări, ceea ce cred că este unic pentru România și probabil extrem de dificil să armonizezi într-un sinfur spațiu atâtea forme de expresie.”

Petru Lucaci, președintele Uniunii Artiștilor Plastici din România, a fost de asemenea, prezent la vernisaj și a vorbit despre unitatea prin diversitate. ”Când forțele unor astfel de instituții se conjugă, nu are cum să iasă un eveniment ratat. Avem datoria de a prelua energia înnoirii în zona de expresie artistică și să încercăm să aducem în dialog energii din toată Europa și din toată lumea.”

 

Marți, 11 septembrie 2018

 

A doua zi pe Strada de C`Arte a continuat cu o serie de evenimente înscrise în Festivalul Capitalelor Națiunilor Centenare. Astfel, primul eveniment al zilei a fost vernisajul expoziției ”Alb-Negru”, expoziție ce poate fi vizitată pe tot parcursul festivalului Strada de C`Arte, adică până duminică, 23 septembrie 2018. Coordonator expoziției este Anca Boeriu, iar artiştii participanţi sunt Carmen Apetrei, Mirela Anura, Horia Boboia, Anca Boeriu, Reka Csapo Dup, Mircea Florian, Emilia Persu, Rareș Pantea, Ioana Mitrea, Raluca Ilaria Demetrescu, Irina Florescu.

”Alb-Negru” 

”Expoziția Alb-Negru, într-o formă puțin schimbată, a debutat în primăvara anului acesta la Galeria Galateca și am primit invitația de a o reface, sub o formă puțin schimbată (pentru că ”pastila” din corpul Boema al Bibliotecii Centrale Universitare este un spațiu extrem de interesant dar greu de folosit ca spațiu de expoziție). Alb-negru, pentru că eu sunt grafician, vine de la desen, de la linia neagră pe hârtie. Acesta este motivul pentru care am strâns desene, dar avem inclusiv video, pentru că și imaginea video este tot un desen.

 

A fost o provocare să punem expoziția în bibliotecă. Am stat și m-am gândit cum să facem vernisajul, dacă este sau nu cazul să apelăm la înțelegerea cititorilor pentru un sfert de oră și apoi am hotărât să invităm lumea să intre în bibliotecă, să viziteze expoziția și apoi să iasă în liniște și să vorbim afară despre ce au văzut. Le-am spus să intre ca într-un sanctuar.”, a declarat Anca Boeriu, curatorul expoziției.

 

 

”Dor de Eminescu” și ”100 de ani de poezie”

Următorul spațiu dedicat evenimentelor culturale a fost Aula Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I”, pe a cărei scenă au urcat, pe rând, mari nume ale teatrului românesc, dar și doi muzicieni de marcă, aceste momente fiind moderate de Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române.

Astfel, de la ora 18.00, a avut loc spectacolul ”Dor de Eminescu”, un recital Ion Caramitru, însoțit de cunoscutul Aurelian Octav-Popa, la clarinet. Un tur de forță al interpretării artistice, poezie și muzică de calitate.

Ultimul eveniment al zilei s-a numit ”100 de ani de poezie” – un recital susținut de actorii George Mihăiță, Maia Morgenstern și Horațiu Mălăele, însoțiți muzical de flautistul Ionuț Bogdan Ștefănescu. Spectacolul a reunit trei dintre cei mai mari actori români, cu interpretări și viziuni diferite asupra a ceea ce a însemnat poezia în ultimii 100 de ani, în centenarul pe care îl sărbătorim anul acesta.

 

 

 

 

 

 

 

 

Miercuri, 12 septembrie 2018

 

Miercuri, în a treia zi de festival, a avut loc conferința „Un veac de identitate. Teatru și cultură europeană”, susținută de Asociația Internațională a Criticilor de Teatru (AICT) în elegantul Salon „Carol I” al Bibliotecii Centrale Universitare, conferință care face parte din Festivalul Capitalelor Națiunilor Centenare și din ediția a VII-a a Festivalului Strada de C`Arte.

Conferința a fost începută de criticul de teatru Octavian Saiu (secretar general adjunct al AICT şi preşedinte al Secţiei Române AICT (Teatrologie), cel care și-a asumat și rolul de moderator.  ”Ideea acestei conferințe nu îmi aparține. Este a lui Ion Cristescu, cel care este și spiritul călăuzitor al Festivalului Capitalelor Națiunilor Centenare, și țin să-i mulțumesc foarte mult pentru disponibilitatea din zona de dialog cultural pe care încercăm să o încurajăm aici, cu oameni care vin din țări diferite la București, pentru a sărbători ideea de națiune, de cultură, de teatru. Totodată trebuie spus că acest festival, care un caracter extrem de special, s-a născut tot dintr-un gând al lui și vreau să îi mulțumesc. Așa cum vreau să îi mulțumesc și gazdei noastre, Biblioteca Centrală Universitară ”Carol I”, și gândul meu merge spre o persoană deosebită, doamna director Mireille Rădoi. Pentru a doua oară avem o conferință aici, într-un spațiu atât de elegant și simbolic pentru București, care ne duce cu gândul la o altă epocă dar care e înțesat de elemente de tehnologie contemporană. Paradoxul acesta este edificator pentru felul în care gândim acest eveniment, pentru că teatrul reflectă lumea dar încearcă și să o schimbe.

Nu de puține ori s-a întîmplat ca teatrul să fie mai mult decât o oglindă a vieții, să fie o forță a schimbării. O știm din istorie, din cărți și uneori și din evenimente mai recente.”, a spus Octavian Saiu.

Conferința a fost tradusă atât în engleză cât și în română, după caz, și a beneficiat de participarea unor importanți oameni de teatru din țară și străinătate, printre care și Edite Lescinska-Tisheizere ( Letonia), Tomasz Wisniewski (Polonia), Zuzana Ulicianska şi Milo Jurani (Slovacia), Constantin Chiriac, Călin Mocanu, Chris Simion – Mercurian, Ludmila Patlanjoglu, Doina Papp, Ana-Maria Nistor, Cristiana Gavrilă (România).

Evenimentul a fost organizat în parteneriat cu Secţia Română (Teatrologie) a Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru (AICT) şi Departamentul de Studii Teatrale al UNATC “I.L. Caragiale.

„Olya. Două ierni și o primăvară

Tot în Salonul ”Carol I” a avut loc, mai târziu, și lansarea cărții „Olya. Două ierni și o primăvară, editura Omonia, scrisă de E.S. Vassilis Papadopulos – Ambasadorul Greciei la București.

Volumul lansat este despre perioada petrecută de Papadopulos la Kiev, ca ambasador. Astfel, prezent la lansare a fost și Oleksandr Bankov, Ambasadorul Ucrainei în România. ”Mă bucur că sunt aici, cu atât mai mult cu cât cartea este scrisă de un prieten, cu care împărtășesc și viziunea despre țara mea. Mii de mulțumiri pentru pasiunea pe care o aveți pentru țara unde ați fost ambasador, pe vremea cea mai tragică și mai interesantă din ultima vreme. Ultimii patru ani, din care trei ați fost ambasador acolo, sunt cruciali pentru viața țării mele și vă mulțumesc pentru pasiunea pe care o aveți și pentru dedicația pe care o faceți, prin această carte, Ucrainei.”, a spus Bankov.

Ambasadorul Republicii Elene a oferit, celor prezenți, o imagine a Ucrainei pe care a descoperit-o în perioada în care a locuit acolo. ”M-am aflat la Kiev într-o perioadă dificilă pentru Ucraina. Statul nou înființat încerca să rămână pe linia de plutire, cu economia sa distrusă, și să reconstruiască toate structurile statului. Criza era evidentă: lipsă de energie, de alimente, de locuri de muncă și alături, la o aruncătură de băț, imaginea termocentralei de la Cenobîl, cu trei dintre cele patru reactoare aflate încă funcțiune, pentru a acoperi o parte din uriașele nevoi energetice ale țării.

(…) Am fost impresionat de câte urme ale civilizației grecești descopeream, de la bisericile bizantine din Kiev, până la ruinele coloniilor antice de la Marea Neagră, din Crimeea, și până la mormântul lui Ipsilanti din inima Kievului”, a mai spus Vassilis Papadopulos.

Muzică și poezie

Cea de-a treia zi de festival s-a încheiat printr-un regal de poezie și muzică, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I”.

Astfel, pe scenă au urcat poeții Ioana Crăciunescu (România), Mircea Dan Duță (România), Inga Gaile (Letonia), Emanuela Iurkin (Rep. Moldova), Dawid Mateusz (Polonia), Ioana Nicolaie (România), Ioan Es. Pop (România), Simona Popescu (România), Hanna Samson (Polonia), Imre Siil (Estonia), Liviu Ioan Stoiciu (România), Eugen Suciu (România), Andra Teede (Estonia), Victor Țvetov (Rep. Moldova), Ilona Witkowska (Polonia), într-un dialog artistic cu muzicienii Cătălina Beța & Sorin Romanescu, moderator: Ioan Cristescu & Dinu Flămând.

 

Joi, 13 septembrie 2018

 

Lecturile publice de poezie au continuat și joi, cu prezența unor importanți poeți români și străini. Astfel, pe scena Aulei Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I” din București, au urcat, pe rând, Petr Borkovec (Cehia), Magda Cârneci (România), Barbara Klicka (Polonia), Nichita Danilov (România), Marko Dinić (Austria), Horia Gârbea (România), Dimana Ivanova (Slovacia), Dinu Flămând (România), Ion Mureșan (România), Adam Puslojić (Serbia), Verena Stauffer (Austria), Moni Stănilă (Rep. Moldova) și Alexandru Vakulovski (Rep. Moldova). Poezia a fost complimentată printr-un recital musical susținut de Mircea Tiberian și Nadia Trohin. Evenimentul a fost moderat de Dinu Flămând și Cosmin Perța, la rândul lor scriitori importanți.

 

 

În Salonul ”Carol I” a avut loc prima proiecție de film din seria producțiilor cinematografice pe care Biblioteca Centrală Universitară ”Carol I” le oferă cinefililor, pe parcursul celei de-a șaptea ediții a festivalului Strada de C`Arte.

„Bohemia, un an în zonele umede. Secretele naturii”este un film documentar,  în regia lui Jiri Petr  și a lui Michael Schlamberger, din Cehia.

Vineri, 14 septembrie 2018

 

Evenimentele din Foaierul de lectură (Corp Dacia, Biblioteca Centrală Universitară ”Carol I”) au debutat, anul acesta, prin lansarea cărții „Țara interioară”, de Petr Borkovec (Cehia). Volumul a apărut la editura Școala Ardeleană, într-o formă bilingvă (română și cehă), cu traducerea lui Mircea Dan Duță. La evenimentul de lansare au participat, pe lângă autor, și Anca Irina Ionescu, Mircea Dan Duță și Gabriel Bota.         

   Anca Irina Ionescu a vorbit despre Mircea Dan Duță, traducătorul acestui volum. ”Este autorul unor traduceri cu totul și cu totul remarcabile, asta și pentru că a făcut studii în domeniul versologiei. În cazul de față, eu am avut curiozitatea de a compara textul tradus cu cel original, pentru că sunt profesoară, și vreau să vă spun că sunt niște imagini gemene. Nu sunt gemeni univitelini, pentru că asta nu se putea. Dar sunt gemeni.”

Înainte de a da cuvântul autorului, Mircea Dan Duță a vorbit puțin nu doar despre poetul Borkovec, dar și despre iubitorul și promotorul de literatură. ”Petr Borkovec este foarte activ și în materie de promovare a literaturii și a poeziei contemporane. Trebuie să vă spun că este primul care, în urmă cu 10-12 ani, a avut curajul de a deschide un spațiu pentru poezie, într-o epocă în care se părea că lecturile de poezie, la Praga și în Cehia, și-au atins apusul, că lumea nu mai este interesată de așa ceva, lumea fiind obișnuită cu lecturile în săli imense, de sute de oameni. Petr a înțeles că pentru a salva poezia și lectura de poezie trebuie să reducem spațiile și să le facem mici și explozive. Este primul care a deschis la Praga o cafenea literară mică și explozivă, care astăzi este locul cel mai prestigios de lectură din Praga.”

Poetul Petr Borkovec a citit din volumul său, fiind acompaniat de traducător, care a oferit celor prezenți variantele poeziilor în română.

 

Muzică și poezie

În Aulă, muzica și poezia și-au dat din nou întâlnire, într-un spectacol plin de forță și intimidate. Seria recitalurilor s-a deschis cu inegalabila interpretă Maria Răducanu, care a urcat pe scenă de mai multe ori, într-un dialog continuu cu poezia dar și cu sensibilitatea celor din sală.

 

Apoi au citi poezie Marius Burokas (Lituania), Iulian Ciocan (Rep. Moldova), Arthur Cojocaru (Rep. Moldova), Dumitru Crudu (Rep. Moldova), Marian Drăghici (România), Teodor Dună (România), Petr Hruška (Cehia), Jana Orlová (Cehia), Max Oravin (Austria), Cosmin Perța (România), Veronica Ștefaneț (Rep. Moldova) și Robert Șerban (România). Evenimentul a fost moderat de scriitorii Dinu Flămând și Cosmin Perța.

Ziua a cincea de festival s-a încheiat printr-o nouă proiecție de film, care a avut loc în Salonul ”Carol I”. „Guadalupe, Luz de Extremadura”, este un film documentar, în regia lui Herve’ Tirmarche, Spania.

 

Sâmbătă, 15 septembrie 2018

 

Sâmbătă dimineața, pe Strada Copiilor, organizată de Institutul pentru Management și Dezvoltare Durabilă, au început atelierele dedicate celor mici. Astfel, primul eveniment a fost ”Muzeul, colecționarii și patrimoniul material”, ArtCrowd, Casele Memoriale ale Muzeului Național al Literaturii Române.

Atelierul a fost susținut de artista Delia Popa.

 

”Automobilele se îmbarcă pe vapoare”

În Foaierul de Lectură (organizat în corpul Dacia al Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I”) a avut loc lansarea volumului ”Automobilele se îmbarcă pe vapoare”, semnat de scriitorul Petr Hruska, din Cehia. La eveniment au participat Anca Irina Ionescu și Mircea Dan Duță.

Mircea Dan Duță: ”În cărțile sale există un non dialog, un dialog mut, făcând un dialog al ochilor, al privirilor. Oameni uitându-se unii la alții, exprimând ceea ce ar putea sau nu să exprime dacă nu ar avea posibilitatea de a vorbi. Această imposibilitate, această lipsă a capacității de a vorbi este unul dintre cele mai puternice motive în creația lui Petr Hruska. Este foarte interesant faptul că, într-unul dintre poemele sale, care de fapt dă titlul uneia dintre cărți, apare un cuvânt care de fapt nu există în cehă și care este o combinație dintre alte două cuvinte. Este unul dintre puținele sale poeme, texte, în care apare un dialog peste un râu care curge, un râu foarte zgomotos, astfel că nu se înțelege exact ce se spune.”

Muzică pe Strada de C`Arte

Actorul Radu Gheorghe a oferit un „One Man Show” în Foaierul de Lectură, amplasat în corpul Dacia al Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I”.

 

Ziua a fost încheiată prin încă un concert în aer liber, susținut de Feral Jack „Rock-ul – a VIII-a ARTĂ!. Spectacolul a avut loc în zona statuii ecvestre a lui Carol I și s-a bucurat de prezența multor oameni iubitori de muzică rock.

Duminică, 16 septembrie 2018

 

De la ora 11.00, Strada Copiilor a prins viață, la fel și o serie întreagă de animale și creaturi fantastice, în cadrul atelierului pentru copii susținut de artista Delia Popa, de la ArtCrowd. Strada Copiilor este parte din festivalul Strada de C`Arte și este organizat, în fiecare an, de Institutul pentru Management și Dezvoltare Durabilă, în parteneriat cu diferiți artiști.

Tema propusă duminică de către Delia Popa copiilor dornici de a crea a fost ”Animale și creaturi fantastice în artă”, atelierul de creație fiind, de asemenea, parte și din programul Casele Memoriale ale Muzeului Național al Literaturii Române.

”Noi cei de la ArtCrowd desfășurăm, în fiecare săptămână, la Muzeul Național al Literaturii Române, ateliere cu copiii, în cadrul programului Casele Memoriale ale Muzeului Național al Literaturii Române. Astăzi, pe Strada Copiilor, le-am propus ca temă imaginarea și realizarea unui animal fantastic format din mai multe animale. Prima dată am discutat despre animalele și creaturile fantastice din artă și am pornit chiar de la o lucrare realizată de Hieronymus Bosch”, a declarat Delia Popa. Artista a mai spus și că scopul întâlnirilor cu cei mici este, în primul rând, de a discuta cu ei și de a-i ajuta să înțeleagă termeni și să fixeze cunoștințe de artă, ulterior punându-le în practică prin mici lucrări artistice.

Prietenie prin Poezie

Foaierul de Lectură a fost plin și intens folosit în cadrul unei serii de lansări de carte, organizate de editurile Minela (Liliana Filișan) și Art Creativ, în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române. Primul volum lansat a fost ”Mireasă cu pantofi roșii”, de Liliana Filișan, apărut la editura Minela.

Claudia Minela, editoarea, a vorbit despre autoarea Liliana Filișan dar și despre prietenia care le leagă. ”Prin poezie am ajuns prietene. Așa am ajuns și cu Daniela Toma și cu mulți alții pe care i-am cunoscut prin poezie. De fapt, toți prietenii pe care îi am, îi am prin poezie. Sunt oameni calzi.”

Au urmat, apoi, trei lansări de carte moderate de către poetul Flaviu Predescu. Este vorba despre cărțile ”O altă Ana”, de Daniela Toma; ”Cum să supraviețuiești în dragoste”, de Ionuț Calotă și ”Femeia Nopte”, de Maria Hirth, toate trei apărute la editura Art Creativ.

”Vreau să îi felicit pe autori și să le spun că sunt încântat să îi avem aici, la acțiunea noastră, pentru că ei știu să facă o echipă foarte bună și un adevărat spectacol din lansările lor. Nu este doar o bifare, ci o sărbătoare, cu cântece și recitări”, a spus Flaviu Predescu.

”Tradiția comunică cu lumea de azi”

Seara, de la ora 18.00, în aer liber, lângă statuia ecvestră a lui Carol I, a avut loc spectacolul concert ”Trecut și viitor – e al nostru și sună! Tradiția comunică cu lumea de azi!”, susținut de FloriMan. Mircea Florian, Cătălin Bădulescu, Lucian Stan (DJ Vasile), Florin Manca (Daath Yug), Iulian Baldovin, Denisa Gligor și Nina Onețiu au adus laolaltă muzica electronică și folk-rock cu tulnicele, drâmbele și fluierele, într-un sound impresionant și amețitor. Impresionante și speciale au fost și versurile folosite, uneori cu o cadență de incantație, alteori cu o simplitate de doină, într-un dialog perfect cu natura, atât cea înconjurătoare cât și cea a omului. 

Mircea Florian: ”Avem un trecut, tradiții și se leagă și de un viitor, și cred că asta este spre folosul unor instrumente care sunt pe cale de dispariție. Tulnicul este un astfel de instrument, și mai este și drâmba și mai sunt și altele pe care o să le vedeți și auziți aici. Important este că dintre numeroasele lucruri la care vrem să ne referim sunt și cele legate de viața noastră de zi cu zi, așa cum e trăită ea și aici, și aiurea, oriunde pe pământ.”, a spus Mircea Florian în timpul concertului. 

”Alba Iulia, cetatea Unirii”

Ultimul eveniment al serii a fost proiecția filmului documentar ”Alba Iulia, cetatea Unirii”, proiecție ce a avut loc în Aula Bibliotecii Centrale Universitare (BCU) ”Carol I”, în prezența proetului Alexandru Trușcă, realizatorul peliculei, dar și a altor fețe bisericești, a unor tineri, elevi ai Seminarului Teologic, dar și a mai multor cinfili sau personae interesate de istoria Unirii.

Preot Alexandru Trușcă: ”Mă bucur foarte mult că suntem aici pentru că, în cadrul festivalului Strada de C`Arte, suntem găzduiți în Biblioteca Centrală Universitară ”Carol I”. Zilele acestea se desfășoară și Festivalul Capitalelor Națiunilor Unite și veți vedea, în acest film documentar, că și cetatea Alba Iulia merită să fie onorată, inclusiv printr-un film documentar.”

Mireille Rădoi, Directorul General al BCU a salutat prezența acestui film la festival și a mulțumit preotului Alexandru Trușcă, vechi colaborator al bibliotecii, precum și televiziunii Trinitas, de asemenea unul dintre partenerii media deja de tradiție. ”Dintre cele șapte arte, filmul nu a lipsit niciodată la Strada de C`Arte, și filmul artistic, și filmul documentar. Anul acesta avem șapte proiecții de film. Acesta este unul dintre cele două filme românești prezentate în festival. (…) Vă așteptăm și la alte evenimente. Strada de C`Arte continuă cu noi și noi evenimente. Sper că vă simțiți în această bibliotecă ca într-un spațiu prietenos, al armoniei, frumosului și expresiei artistice, uneori mai inedite, alteori mai somptuos sau, mai degrabă, tradițional.”

 

Luni, 17 septembrie 2018

 

A doua săptămână a festivalului Strada de C`Arte a început printr-o sesiune de comunicări care a avut loc în Sala de Consiliu a Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I” și care a reunit importanți oameni de cultură și spiritualitate pentru a vorbi despre ”Patrimoniul cultural național scris în capitala României Mari”. Lucrările acestei mese rotunde vor fi publicate într-un volum care va apărea la Editura Muzeului Național al Literaturii Române.

Directorul General al Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I”, Mireille Rădoi, a fost gazda evenimentului. ”Ne-am gândit că este important să acordăm atenție și patrimoniului național cutural scris și astfel am ajuns la concluzia că e binevenită o masă rotundă pe această temă. Chiar dacă în celelalte zile ale festivalului evenimentele s-au adresat unui public mai larg, de data aceasta suntem în fața unor profesioniști îndrăgostiți de carte, mari cunoscători, așa încât consacrăm acest eveniment cuvântului scris. Sunt extrem de onorată să am alături de mine cred că cele mai calificate și elevate voci, care pot spune ceva despre patrimoniul național cultural scris în capitala României Mari. Salut prezența domnului academician Constantin Bălăceanu-Stolnici, căruia îi mulțumesc foarte mult că este din nou alături de noi. Este un mare prieten al BCU. De asemenea îl avem pe renumitul istoric Radu Vergatti, cu care am colaborat în diferite proiecte. Și nu vreau să pierd ocazia să îi mulțumesc domnului doctor Doru Bădără, care este memoria vie a biblioteci noastre. El este în Biblioteca Centrală Universitară din anul în care m-am născut eu. Avem un colectiv pe care îl coordonează domnia sa, un colectiv foarte activ.”

Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române (MNLR), a tras un semnal de alarmă vis-a-vis de ceea ce se întâmplă cu volumele de patrimoniu: ”Avem o mare obligație. Patrimoniul s-a fragilizat, ca să nu spunem că a dispărut, și înainte de 90, dar după calculele mele patrimoniul s-a fragilizat și s-a risipit mai mult după 90. Mi-am dat seama de lucru acesta pentru că, timp de câțiva ani, m-am plimbat cu Muzeul Literaturii prin oraș (n.r. MNLR a pierdut sediul inițial, de pe Bd. Dacia, și timp de câțiva ani a fost găzduit în diferite spații din oraș, până a primit actualul sediu). Nu are sens să vă spun ce patrimoniu cultural scris deține muzeul, știți ce deține Biblioteca Academiei, ce deține Biblioteca Națională sau Biblioteca Centrală Universitară ”Carol I”.

De asemenea prezent la sesiunea de comunicări, Academicianul Constantin Bălăceanu-Stolnici a vorbit despre o transformare (normală din punct de vedere al evoluției tehnologice) a conceptului de carte. ”La un moment dat cărțile din biblioteci vor dispărea și vor fi înlocuite de tot felul de aparate electronice care păstrează volume mici în spații și mai mici. Asta nu înseamnă o dispariție a cărții ci o transformare a ei, pe care eu o încurajez, pentru că este pe drumul evoluției tehnologice a omului.”

Sesiunea de comunicări ”Patrimoniul cultural național scris în capitala României Mari” a fost structurată pe trei segmente, cu câte o temă principală prezentată, astfel: ”Cărți, cărturari și idei”, ”Mari colecții și patrimoniul cultural scris” și ”Manuscrise în mari colecții”. În programul primei părți au fost înscrise următoarele lucrări: ”Contribuția Sfântului Antim Ivireanul la întărirea Ortodoxiei și a conștiinței naționale românești” – Arhim. Drd. Mihail Stanciu (Mănăstirea Antim); ”Cărturari și bibliografi bucureșteni din perioada interbelică” – Prof. Univ. Dr. Radu Ștefan Vergatti (Membru al Academiei Oamenilor de Știință); ”Perpessicius și Vatamaniuc – Mari editori eminescieni” – Conf. Univ. Dr. Ioan Cristescu (Muzeul Național al Literaturii Române); ”Politia – Un concept al lumii brâncovenești” – Dr. Gabriela Gabor (Biblioteca Centrală Universitară ”Carol I”); ”Cântăreți și cărți de muzică bisericească din prima jumătate a secolului al XX-lea” – Drd. Marius-Nicolae Șerban (Biblioteca Sfântului Sinod; ”Revista Fundațiilor Regale – 1948, anul ”minus unu” – Dr. Letiția Constantin (Biblioteca Națională a României); ”Catedrala Mântuirii Neamului – tezaur al spiritualității românești” – drd. Bogdan Roman (Biblioteca Centrală Universitară ”Carol I”). În a doua parte au fost prezentate lucrările: ”Colecția Museikon – un mod de abordare public-privat a patrimoniului cultural național” – Dr. Ana Dumitran (Muzeul Național al Unirii Alba Iulia); ”Considerații generale privind fondul de carte veche și bibliofilă din patrimoniul Muzeului Național Cotroceni” – Dr. Mariana Lazăr (Muzeul Național Cotroceni); ”Patrimoniul de carte veche și cu valoare bibliofilă din Biblioteca Muzeului Municipiului București” – Dr. Daniela Lupu (Muzeul Municipiului București); ”Colecția Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I” și îmbogățirea Bibliografiei românești vechi” – Dr. Doru Bădără (Biblioteca Centrală Universitară ”Carol I”). În cea de-a treia parte a sesiunii de comunicări, au fost prezentate lucrările: ”Ioan Bianu – corespondență inedită cu preotul Nicolae M. Popescu” – Arhim. Dr. Policarp Chițulescu; ”Cartea regilor – manuscris din secolul al XVIII-lea în colecțiile Bibliotecii Academiei Române” – Dr. Gabriela Dumitrescu (Biblioteca Academiei Române); ”Arhivele și mișcarea feministă în România interbelică. Fondurile ”Societatea Ortodoxă Națională a Femeilor Române” și fondul familiar Cantacuzino (documente, scrisori, memorii, ziare, fotografii)” – Anemari Monica Negru (Consilier superior Arhivele Naționale ale României); ”Din corespondența lui Demostene Russo aflată în colecțiile Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I” – Dr. Andreea-Mihaela Badea (Biblioteca Centrală Universitară ”Carol I”); ”Înfruntarea jidovilor” – manuscrisul de la Mănăstirea Căpriana” – Dr. Filica Drăghici (Biblioteca Centrală Universitară ”Carol I”).

 

Mărci poștale „Făuritori ai Marii Uniri (II)”

În Aula Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I” a avut loc partea a doua a lansării emisiunii filatelice ”Făuritori ai Marii Uniri”.

Mireille Rădoi, Directorul General BCU: ”Suntem extrem de fericiți și onorați să găzduim astăzi partea a doua a lansării de emisiune filatelică dedicată Centenarului Marii Uniri, sub sloganul ”Celebrăm Centenarul Marii Uniri. Cinstim valorile României”. Ne aflăm în ultima zi a Festivalului Capitalelor Națiunilor centenare, organizat de Primăria București prin Muzeul Național al Literaturii Române, și în prima zi a celei de-a doua săptămâni a festivalului Strada de C`Arte, ediția a VII-a. O zi extrem de importantă pentru noi, pentru că am deschis deja o masă rotundă dedicată patrimoniului cultural național scris în capitala României Mari și care se desfășoară în Sala de Consiliu, iar acum avem bucuria să marcăm din nou parteneriatul pe care îl avem de câțiva ani cu Romfilatelia. Partea întâi a lansării de emisiune filatelică a avut loc în aprilie, tot la Biblioteca Centrală Universitară.”

Cristina Popescu, directorul Romfilatelia, a moderat evenimentul și, de asemenea, a citit mesajul academicianului Ion Pop, președintele Academiei Române.

A urmat vizionarea unui film documentar, cu imagini puse la dispoziție de Arhivele Naționale. ”Vă prezentăm un film pe care l-am realizat, colaționând imagini împreună cu colegii noștri de la Arhivele Naționale. Este un dialog al artelor. Nu toate imaginile pe care o să le vedeți au fost difuzate de televiziunile naționale sau particulare.”, a spus Cristina Popescu.

Între invitați s-au mai aflat și Acad. Răzvan Theodorescu (Vicepreședinte al Academiei Române), Dr. Georgeta Filitti (istoric), Dr. Alina Pavelescu (Director adjunct al Arhivelor Naționale ale României), Conf. Univ. Dr. Ioan Cristescu (Directorul Muzeului Național al Literaturii Române) și Prof. Dr. Arh. Tomnița Michaela Florescu (Viceprimar Primăria Municipiului București).

Răzvan Theodorescu a salutat această lansare. ”Ce inițiativă bună au avut Cristina Popescu și Romfilatelia să facă aceste mărci poștale. Românii trebuie să vizualizeze această generație extraordinară. După generația cea mare, care a făcut 48-ul și Unirea, și parțial și Independența, este vorba despre generația cu Ion Ghica și Kogălniceanu, aceasta este generația oamenilor de stat. O generație care nu s-a mai repetat, pentru că România, din 1953, când murea, la Sighet, Iuliu Maniu, nu a mai avut un om de stat. Acum sunt oameni politici, nu mai sunt oameni de stat.”

Pentru a onora memoria personalităților care au contribuit la realizarea României Mari, Romfilatelia introduce în circulație emisiunea de mărci poștale Făuritori ai Marii Uniri, partea a II-a. Pe elementele emisiunii sunt reproduse portretele unor patrioți care s-au luptat pentru îndeplinirea idealului național de secole al românilor. Pe timbrul cu valoarea nominală de 2 lei este ilustrat portretul lui Gheorghe Pop de Băsești (1835-1919), luptător pentru drepturile românilor din Transilvania, care și-a dedicat întreaga viață idealului național. Pe timbrul cu valoarea nominală de 5 lei este redat portretul lui Alexandru Vaida-Voevod (1872-1950), unul dintre politicienii reprezentativi ai românilor din Transilvania. Portretul lui Iancu Flondor (1865-1924), lider unionist din Bucovina și artizanul Unirii acestei provincii cu Patria Mamă, este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 8,50 lei. Timbrul cu valoarea nominală de 11,50 lei este ilustrat cu portretul lui Take Ionescu (1858-1922), unul dintre cei mai apreciați oratori din politica românească, liberal și conservator deopotrivă, cu un rol determinant în realizarea Marii Uniri din 1918.

Colița nedantelată a emisiunii este ilustrată cu o imagine a Reginei Maria (1875-1938), în veșminte de Încoronare (15 octombrie 1922), alături de portretele lui Miron Cristea(1868-1939), Iuliu Hossu (1885-1970), Vasile Lucaciu (1852-1922), Vasile Goldiș (1862-1934), Ștefan Cicio-Pop (1865-1934), Valeriu-Traian Frențiu (1875-1952), Iuliu Maniu(1873-1953) și Ion I.C. Brătianu (1864-1927). Pe timbrul coliței, cu valoarea nominală de 19 lei, este reprodusă stema de stat a României Întregite.

 

La finalul lansării, colecționarii au putut achiziționa mărci poștale din noua emisiune. 

Integrare socială prin cânt coral

De la ora 19.30, în Aula BCU, câteva zeci de copii și părinți au avut o întâlnire cu muzica, în cadrul programului Cantus Mundi. Cezar Verlan – dirijor secund al Corului National de Camera “Madrigal – Marin Constantin” și Teodora Jaworski – Artist liric și solistă a Corului National de Cameră “Madrigal – Marin Constantin” s-au jucat și au cântat cu copiii selectați. În cadrul acestui experiment, cei mici au cântat pentru prima data împreună și, unii dintre ei, chiar pentru prima data într-un cor. De asemenea, în sală au mai fost prezenți și Emil Pantelimon – Manager al Corului National de Cameră “Madrigal – Marin Constantin” și Leila Popovici – Director al Proiectului Național Cantus Mundi București.

Înainte de a deveni un program național finanțat de Guvernul României și coordonat de un comitet interministerial, Cantus Mundi a fost un concept în mintea dirijorului internațional Ion Marin, care și-a propus să creeze cel mai amplu program de integrare socială prin cânt coral destinat copiilor și tinerilor din România. Primul pas în conturarea acestui demers a fost implicarea membrilor Corului Madrigal, ansamblu a cărui experiență profesională depășește jumătate de secol pe scene de pe întreg mapamondul. Astfel, în 2011, ideea dirijorului Ion Marin a devenit realitate, prin mobilizarea voluntară a Madrigalului, iar în 2014 a devenit instituție, prin Hotărârea de Guvern nr. 821/2014, fiind lansată oficial pe 29 septembrie 2014 în Sala Rosetti a Parlamentului României. Cu această ocazie, peste 700 de copii au cântat pentru prima dată împreună pe aceeași scenă, sub coordonarea Annei Ungureanu, dirijorul Corului Madrigal, demonstrând că “doar muzica ne poate uni”, așa cum ne transmite și imnul Cantus Mundi, compus de fondatorul programului.

 Ziua s-a încheiat prin două proiecții de film, în Salonul ”Carol I” al Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I”. „Iarna în iad”, film documentar, regia Enrique Pacheco, Spania și „Fjord”, film documentar, regia Skule Eriksen, Norvegia, au fost proiectate în prezența mai multor iubitori de film.

 

Marți, 18 septembrie 2018

La Strada de C`Arte, proiecțiile de film au continuat și marți. Astfel, în elegantul Salon Carol I al Bibliotecii Centrale Universitare din București, a fost proiectat filmul „Scriitori Români pe frontul războiului de reîntregire a neamului”, un documentar oferit de Muzeul Național al Literaturii Române.

 

În ziua a noua de festival, un superb concert de muzică clasică, în aer liber, lângă statuia ecvestră a lui Carol I, a oprit trecătorii în loc și a încântat pe toți cei prezenți. Cvartetul de coarte Chromatic a susținut un concert în toată regula, timp de o oră. Piese importante din repertoriul muzicii clasice internaționale au putut fi ascultate pe Strada de C`Arte, între standurile cu cărți.

”4×4. Instalație de carte”

Galeria Galateca găzduiește, până duminică, proiectul ”4×4. Instalație de carte”, care a fost vernisat marți seara în prezența mai multor artiști, oameni de cultură și iubitori de artă contemporană. ”4×4. Instalație de carte este un proiect imaginat de scriitorul Dan Mircea Cipariu și artistul vizual Mihai Zgondoiu și a reunit, într-un experient lirico-vizual, 4 poeți – Dan Mircea Cipariu, Florin Iaru, Simona Popescu și Andra Rotaru – și 4 artiști vizuali – Cosmin Paulescu (aka Cozo), Ilina Schileru, Gabi Stamate și Mihai Zgondoiu.

Aceștia au realizat împreună, în patru sesiuni de creație, un program de cercetare poetică și vizuală și de re-creație artisticnnnă, în urma căruia au creat 4 produse ale programului: cartea de cArte, cu textele și schițele poeților și artiștilor vizuali invitați despre proiecția fiecăruia asupra formei și conținutului propriei sale cărți ideale; renshi de cArte, în 4 tururi, cu 4 trageri la sorți privind ordinea de intrare și de scriere a 4 exerciții de improvizație literară; dosArt (cu cărți-afiș- obiect, conținând fragmente din textele scrise în programul ”4X4.Instalația de cArte”, schițe și fotografii); videocArt, un altfel de montaj și dicteu vizual. 

Andreea Sandu, managerul galeriei Galateca: ”Este un proiect inițiat de Dan Mircea Cipariu și Mihai Zgondoiu și țin să amintesc că face parte și din festivalul Strada de C`Arte, ediția a VII-a. Ne bucurăm că se întâmplă aici, la Galateca.”

Dan Mircea Cipariu: ”Renshi e o invenție a japonezilor. Ei au început acest stil de scriere. Sunt două regulim fundamentale: se face o tragere la sorți a celor care sunt actanții acestui exercițiu de scriere creativă, se votează un timp de scriere și, un lucru foarte important (de unde vine și cuvântul renshi – rădăcină) fiecare trebuie să preia o imagine poetică din textul poetic a celui de dinaintea sa.”

 

Miercuri, 19 septembrie 2018

 

Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” a fost gazda unui eveniment literar de excepţie, și anume lansarea volumelor „Genurile Biograficului” şi „ Ficțiunea Jurnalului Intim”, ambele semnate de Acad. Eugen Simion. Personalitatea remarcabilă a autorului şi calitatea scrierilor sale au fost omagiate prin prezenţa în Salonul „Carol I” a numeroase figuri marcante ale mediului academic şi ale vieții culturale din România şi Franţa. Cuvântul de deschidere a fost adresat de conf. univ. dr. Mireille Radoi, Directorul general al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, iar despre cărți au vorbit prof. univ . dr. Silviu Angelescu, criticul literar şi de artă francez Serge Fauchereau și criticul literar Paul Cernat. Evenimentul a fost susținut muzical de către cvartetul Chromatic.

Primul care a punctat câteva dintre elementele definitorii ale scrierilor lui Eugen Simion a fost profesorul Silviu Angelescu. ”Sunt două volume copleșitoare. Prima problemă cu care se confruntă profesorul Simion este delimitarea terenului pe care își desfășoară activitatea, care este un teritoriu destul de greu de definit. Soluția la care a recurs, în ambele cazuri, este a simbolurilor, pentru că ”Genurile biograficului” trimite la câteva mituri fundamentale ale Greciei Antice. În primul rând Narcis, pentru că de regulă autorii de jurnale se privesc pe ei, asemeni lui Narcis, dar acest jurnal se întinde pe o mare durată de timp și evident că au loc și schimbări. De unde și al doilea simbol la care te duce cu gândul autorul, și anume Proteu, care este într-o continuă metamorfoză. Insist asupra acestor detalii pentru că ele operează în ambele volume. Deci Narcis, Proteu și Sisif. Pentru că de fiecare dată este o reluare a aceluiași act, asemenea lui Sisif, care ridică la infinit bolovanul care se rostogolea mereu înapoi. Eugen Simion folosește aceste simboluri, și altele, pentru a ordona un teritoriu vast, în care este vorba despre foarte multe gânduri. Pentru că biograficul se manifestă în diferite forme, fie în forma romanului memorie – îl numește profesorul Simion, fie în forma amintirilor pe care le consemnează cineva ulterior unui eveniment care i-a determinat destinul”, a spus Silviu Angelescu.  

Criticul literar Paul Cernat a vorbit despre preocuparea mai veche a lui Eugen Simion în aria literaturii subiective. ”Vorbim astăzi despre cinci cărți – trei și două- strânse în două cărți, un cvintet sau o quintă, care are în spate o experiență mai vastă. Totul începe de la  jurnalul parizian ”Timpul trăirii, timpul mărturisirii”. Se remarcă memorabilitatea acestor cărți. Sunt formule rămase în mentalul cititorilor de critică literară, aproape ca un fel de folclor. De aici s-au dezvoltat cărțile despre care vorbim astăzi și altele. Toate țin de o dimensiune confesivă, de o dimensiune existențială a criticii lui Eugene Simion, care este format în parte prin existențialismul european. Și toate aceste proiecte resimt influența acestuia. Este, în orice caz, un proiect mai vechi care după 89 a dat aceste cărți, care nu sunt la prima ediție, dar s-au dezvoltat pe un principiu pe care îl regăsim și în alte cărți ale profesorului Simion, și anume cel al cercurilor concentrice. De la o ediție la alta, adaugă ceva în plus, se deschid, aspiră să prindă ceva mai mult în tentaculele lor, au o evoluție aproape organică. Suntem pe un teritoriu pe care profesorul Simion este fără rival în critica românească. Au mai apărut câteva cărți despre jurnalul intim, literatura subiectivă, dar ele sunt, prin comparație, niște note de subsol, aș spune eu.”

„French Swing-Jazz & Chansonnettes-De la Paris la Micul Paris”

O oră mai târziu, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I”, soprana Diana Tudor și pianistul Alexandru Burcă au prezentat „French Swing-Jazz & Chansonnettes-De la Paris la Micul Paris”, un spectacol care s-a născut din dragoste pentru muzica franceză și cea românească totodată, dar și din dorința de a recrea atmosfera și parfumul Bucureștiului de altădată.

 

Diana Tudor (voce) și Alexandru Burcă (pian) au oferit publicului minunatele chansonete și tangouri interbelice, precum Sous le ciel de Paris, Domino, Padam, Mon amant de Saint-Jean, La vie en rose, Mademoiselle de Paris, Que reste-t-il de nos amours, piese care au fost interpretate de nume celebre ale scenei, precum Edith Piaf, Charles Trenet, Lucienne Delyle, Yves Montand, Juliette Greco, Cristian Vasile, Jean Moscopol etc. 


Repertoriul include și melodii românești din Bucureștiul de altădată, care se împletesc armonios cu cele în limba franceză, cum sunt: Vrei să ne-ntâlnim sâmbătă seară, Cel mai frumos tango din lume, Zaraza, Bub balcon eu ți-am cântat o serenadă, Pe boltă când apare luna etc.

Muzică și poezie

În același timp, în Rampa de Muzică & Poezie a avut loc o serie de lecturi publice susținute de poeți români, care au fost susținuți muzical de Emeric Imre. Daniela Șontică, Vasile Menzel, Victoria Milescu, Vasile Poenaru, Liviu Ioan Stoiciu și Carmen Focșa au fost invitați să urce pe scenă și să citească poezie într-un spațiu inedit, în aer liber, în cadrul celei de-a șaptea ediții a Festivalului Strada de C`Arte. Evenimentul a fost moderat de scriitorul Flaviu Predescu și Loreta Popa, reprezentanta Muzeului Național al Literaturii Române București, partenerul Rampei de Muzică & Poezie. 

Seara a fost încheiată magistral de către muzicianul Emeric Imre și invitatul său, actorul Marius Bodochi. Rampa de Muzică & Poezie s-a demonstrat a fi neîncăpătoare pentru iubitorii de muzică și vers prezenți, mare parte dintre ei stând în picioare și chiar în stradă, în dreptul spațiului de spectacol. Melodii cunoscute și iubite au fost cântate alături de Emeric Imre, mereu bucuros să cânte în fața unui public cald și deschis.

 

Joi, 20 septembrie 2018

 

În elegantul Salon ”Carol I” al Bibliotecii Centrale Universitare București a avut loc, în prezența Excelenței Sale María Eugenia Echeverría Herrera, Ambasadorul Peru la București, lansarea filmuljui documentar „Cooking up dreams”în regia lui Ernesto Cabellos Damián, Peru.

Acest documentar face o călătorie prin bucătăriile din toate regiunile din Peru, și de asemenea și prin comunitățile peruane expate din Europa și SUA, căutând răspunsuri. De la cele mai umile bucătării de familie la cele mai moderne restaurante, de la poveștile bucătarilor care au făcut pionierat peste granițele Peru la cei care păstrează rețete străvechi acasă, bucătăria peruviană este delicioasă și apropie oamenii care au fost, istoric vorbind, marcați de diferențe etnice și economice.

După ce au vizionat filmul documentar, toți cei prezenți au participat la un cocktail specific peruvian, cu băutură Pisco și alte produse tradiționale.

In memoriam Ciprian Chirvasiu

Aula Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I” a fost locul desfășurării unui eveniment emoționant, organizat de către Muzeul Național al Literaturii Române din București. Este vorba despre un moment in memoriam Ciprian Chirvasiu, scriitorul iubitor de oameni și poezie, care ne-a părăsit în urmă cu câteva luni pentru o lume mai bună. De asemenea, a fost lansată și o antologie de poezie la care Chirvasiu a ținut foarte mult, și anume ”Grădina din mansardă”. Acest volum conține versurile unor tineri poeți ”crescuți” de către Ciprian Chirvasiu. Loreta Popa (Muzeul Național al Literaturii Române – MNLR) a fost gazda evenimentului, iar printre invitați s-au numărat poeta Nora Iuga, directorul MNLR Ioan Cristescu, poetul Adrian Suciu și mulți alții.

”Mulțumesc că ați venit în această seară aici, să putem duce până la capăt o misiune la care eu țin foarte tare. Astă seară lansăm o antologie de texte literare, iar aceste texte scrise de tinerii de cuvânt, au o poveste. O poveste frumoasă care s-a întâmplat la începutul anului 2018. Un prieten drag, Ciprian Chirvasiu, a avut ideea de a realiza un curs de scriere creativă, de poezie, de jurnalism, pentru că a simțit nevoia de a împărtăși ceea ce știe. Am stat de vorbă și, împreună cu domnul Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române, am pus la cale acest curs. Nu vă spun ce emoții a avut Ciprian. (…) Surpriză: aproape 200 de elevi s-au înscris la acest curs și sâmbătă de sâmbătă, acești copii aproape că umpleau mansarda MNLR. Sunt fericită că am dus proiectul până la capăt și întreaga poveste este în prefața acestei antologii, apărută la Editura MNLR.”, a spus Loreta Popa.

Poeta Nora Iuga, prezentă la eveniment, a vorbit despre Ciprian Chirvasiu și poezia sa: ”Am avut ocazia să îl cunosc pe Ciprian Chirvasiu, în câteva rânduri, la întâlnirile noastre în cadrul Direcției 9, unde se întâlneau majoritatea tineri foarte talentați, care scriau poezie dar care, din păcate, nu au reușit să se afirme așa cum au meritat. Nu știu cine aruncă zarurile, mai ales în zona creatorilor de artă. (…) Chirvasiu era mereu cu noi, la întâlnirile Direcției 9, condusă de Adrian Suciu, un poet foarte bun, și în momentul în care se ridica, cu statura lui foarte impunătoare, pentru că el era măreț și în fizionomie, nu doar în suflet, eu simțeam față de Ciprian un sentiment de Majestate, pentru că te domina. Dar toți știam ce poezie minunată are. Mie mi se părea cel mai bun de acolo. Să nu se supere nimeni. Erau mulți talentați, dar el era pe sufletul și gustul meu”.

Directorul Muzeului Național al Literaturii Române, Ioan Cristescu, a fost, de asemenea, prezent în sală și a îndemnat tinerii scriitori să continue munca începută de Ciprian Chirvasiu. ”La Muzeul Literaturii au venit foarte mulți scriitori, profesori de scriere creativă, care voiau să înceapă ateliere, iar eu nu prea cred că există astfel de profesori. Dar proiectul acesta al lui Ciprian a fost un proiect extrem de bine articulat. Nu era o pagină în care spunea vorbe. Avea vreo 10-12 pagini în care explica ce voia să îi învețe pe ceilalți. (…) De ce am venit eu aici în această seară? Mereu când se vorbește în memoria cuiva există senzația că ceva s-a încheiat. Am citit cu foarte mare atenție antologia aceasta și vă spun cu toată sinceritatea că nu s-a încheiat nimic. Veniți la Muzeu. Vom găsi un alt profesor, poate nu la fel de bun, dar trebuie să continuați”, le-a spus Ioan Cristescu tinerilor din sală.

Evenimentul a fost însoțit muzical de interpreta Dana Florian.

 

Seara a continuat într-un cadru și un ritm aproape intime, ca de la prieteni la prieteni, în Rampa de Muzică și Poezie. Scriitorul Flaviu Predescu a chemat la rampă pe poeții Bogdan Ghiu, Nicoleta Milea, Florea Burtan, Constantin Iftime, Simona Grazia Dima și Clara Mărgineanu, în timp ce Loreta Popa l-a prezentat pe muzicianul Zoltan Butuc, care a intervenit, în mai multe rânduri, cu o serie de melodii. Flaviu Predescu și Loreta Popa sunt reprezentanții Muzeului Național al Literaturii, instituție care a organizat Rampa de Muzică și Poezie din cadrul celei de-a șaptea ediții a festivalului Strada de C`Arte.

Nu foarte mulți, dar inimoși, cei prezenți la spectacol au vibrat cu fiecare cuvânt recitat sau cântat și cu fiecare acord de chitară.

 

Vineri, 21 septembrie 2018

 

Vineri, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I” a avut loc dezbaterea ”Să nu uităm că cercul apei și al vieții este același”, la care au participat peste 200 de elevi. Întâlnirea a făcut parte din seria de dezbateri ”Educație la firul ierbii”, organizată de Institutul de Management și Dezvoltare Durabilă.

Copiii au învățat despre bibliotecă, apă, Oceanul planetar și altele din prezentările: ”Biblioteca, o poveste” – Amelia Costoiu, ”Apa văzută și nevăzută” – Lavinia Diaconu, ”Apa, izvor de înțelepciune populară” – Iuliana Spiridon, ”Oceanul planetar” – Maria Iov. Copiii au fost premiați pentru desenele înscrise în concursul cu tema ”Apa, izvor de viață” și au participat, ad-hoc, și la concursul de întrebări cu tema ”Cum și de ce reciclăm”. Elevii au primit premii din partea Institutului de Management și Dezvoltare Durabilă.

Reciclare creativă

După dezbaterea din Aulă, copiii au putut participa și la atelierul „Reciclare creativă cu Sergiu Chihaia”, care a avut loc pe Strada Copiilor, și a fost organizat de Institutul pentru Management și Dezvoltare Durabilă (IMDD). Cei mici au aflat despre importanța reciclării și despre faptul că aceasta nu trebuie să fie neapărat ceva plictisitor.

Astfel, din plasticul rămas de la diferite produse, artistul Sergiu Chihaia a realizat mai multe obiecte artistice, încurajându-i pe copii să își folosească imaginația și să transforme ceva inutil într-un obiect cu valoare estetică.

Integrare prin cânt coral

Evenimentele dedicate copiilor au continuat în Aulă, printr-un spectacol susținut de mai multe coruri în cadrul programului Cantus Mundi București.

Dirijorul internațional Ion Marin este cel care a gândit și demarat Cantus Mundi, cel mai amplu program de integrare social prin cânt coral destinat copiilor și tinerilor din România. Astfel, copii din toate mediile sociale sunt (re)uniți în diferite coruri și puși în situația de a se integra social, de a se împrieteni și de a afla unii despre ceilalți povești de viață, rupând orice urmă de barieră socială, existent sau imaginată.

Spectacolul de vineri a avut ca temă marcarea Centenarului Marii Uniri, astfel că în Aula BCU au răsunat cântece patriotice, dar și melodii vechi, care ne-au însoțit de-a lungul celor o sută de ani de la Unire.

Rampa de Muzică și Poezie

Loreta Popa și Flaviu Predescu au fost, din nou, moderatorii unui concert în Rampa de Muzică și Poezie. Pe scenă au urcat, pe rând, poeții Gabriel Mihăilă, Mihaela Stanciu, Daniela Toma, Ionuț Calotă, Dorin Croitor, Claudia Minela, Ion Toma Ionescu și Irina Lazăr, ale căror versuri au rezonat cu melodiile Mariei Gheorghiu.

 

Sâmbătă, 22 septembrie 2018

 

Weekendul a adus mulți participanți la atelierul creativ care a avut loc pe Strada Copiilor (un eveniment organizat de Institutul pentru Management și Dezvoltare Durabilă), care a fost susținut de artista Delia Popa, de la ArtCrowd. Tema a fost ”Portretul: reprezentare și autoprezentare”. Cei mici au făcut un exercițiu de cunoaștere și autocunoaștere, de observare a celuilalt și de socializare prin artă.

Jezebel (Izabela Barbu), o figură cunoscută în localurile din București, al cărei succes a luat-o chiar și pe ea prin surprindere, a susținut, alături de colegii de trupă, un spectacol în aer liber pe Strada de C`Arte, lângă Biblioteca Centrală Universitară ”Carol I” din București. Cu un repertoriu îndrăgit, care cuprinde melodii din Bucureștiul de altă dată, trupa Jezebel a încântat oamenii care fie au venit special pentru acest concert, fie treceau pe Calea Victoriei și s-au oprit, pentru câteva zeci de minute, să îi asculte, transportați în ”micul Paris”.

 

                                                        În Rampa de Muzică și Poezie a avut loc ultimul spectacol din ediția a VII-a a festivalului Strada de C`Arte. Moderatorii Loreta Popa și Flaviu Predescu (reprezentanți ai Muzeului Național al Literaturii Române) au avut bucuria să îi cheme pe scenă, pe rând, pentru a susține câte un micro recital, pe poeții Grete Tatler, Elena Liliana Popescu, Passionaria Stoicescu, Daniel Bănulescu, Viorel Dinescu, Constantin Marafet și Lucia Negoiță. Acestora li s-au adăugat, într-o interpretare magistrală, muzicienii Doru Stănculescu și Sorin Minghiat.

Concert Florin Chilian 

                                         Un alt fel de concert de muzică a avut loc și în fața Bibliotecii Centrale Universitare, lângă statuia lui Carol I, unde Florin Chilian a susținut un concert, spre surprinderea și bucuria trecătorilor. Piese cunoscute, dar și piese mai noi au făcut deliciul celor prezenți, care au cântat alături de artist, au fotografiat și filmat evenimentul, într-o superbă seară de septembrie.

La pas prin Biblioteca Centrală Universitară ”Carol I”

La fel ca în ultimele două seri, doritorii au putut vizita, cu ghidaj, superba Bibliotecă Centrală Universitară ”Carol I”, făcând o călătorie imaginară între perioada interbelică și cea modernă.

Sala Profesorilor, Salonul ”Carol I”, Sala ”Mircea Tomescu”, Sala ”Ing. Petre Badea, Sala ”Robert Schuman”, Galeria Directorilor, Aula, Corpul Boema (care este cel mai nou și dedicat majorității utilizatorilor) și Corpul Dacia și-au deschis porțile, multe dintre aceste spații fiind inaccesibile publicului larg în restul anului.

Duminică, 23 septembrie 2018

 

Ediția a VII-a a festivalului Strada de C`Arte s-a încheiat prin sărbătorirea unui mare actor român, maestrul George Mihăiță. La 70 de ani de viață, din care 50 dedicați scenei, actorul a avut parte de ”cea mai frumoasă zi de naștere”, așa cum singur a afirmat .”De ce este cea mai frumoasă? Pentru că este prima dată când am atâția invitați la ziua mea de naștere, este prima dată când îmi serbez ziua de naștere într-o bibliotecă și este prima dată când ofer tuturor o carte pe care scrie Mihăiță”, a spus, cu umor, George Mihăiță, pe scena Aulei Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I”. Printre invitații săi s-au numărat nume importante ale teatrului și filmului românesc, scriitori și oameni de cultură. Astfel, Maia Morgenstern, Marcel Iureș, Nicu Alifantis, Corina Chiriac, Vladimir Găitan, Mitică Popescu, Doina Papp, Dan Mircea Cipariu, Marius Florea Vizante, Traian Petrescu, Mihai Bendeac, Cristian Brancu, Oana Turcu, Octavian Saiu, Marius Bodochi, Dan Bittman, Lucia Verona, Ioan Cristescu, Ștefania Coșovei, Loreta Popa, Simona Ioniță, Marcel Manea și mulți alții au venit să îi ureze ”la mulți ani” lui George Mihăiță. În holul Aulei a avut loc și lansarea cărții ”MIHĂIȚĂ. Reconstituirea unei vieți”, semnată de reputatul teatrolog Doina Papp. Actorul a dat autografe și și-a primit invitații cu zâmbetul pe buze, bucuros că aceștia au venit în număr mare să sărbătorească alături de el.

Mireille Rădoi, Directorul General al Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I”, și-a asumat rolul de gazdă a evenimentului. ”Sunt gazda dumneavoastră în această seară prin voia sorții, sunt directoarea Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” și, în 2010, când am preluat conducerea acestei instituții, nu mi-am închipuit că o să am bucuria, șansa și onoarea de a avea elita teatrului românesc adunată în această Aulă. Sunt prima femeie director al bibliotecii din 1891 și până acum și probabil de aceea mi se întâmplă și această noutate.  Imediat după ce am venit în această instituție am inițiat un festival, am simțit nevoia să deschid porțile, să-i aprind luminile și am inițiat un festival numit Strada de C’Arte, cu pretenția de a scoate cele 7 arte în stradă în jurul unui târg de carte și de a pune în valoare această infrastructură culturală de care beneficiem aici, transformând astfel biblioteca în ceva mai mult decât este, într-o inimă vie. Vă mulțumesc că sunteți aici și vă doresc să ne mai călcați pragul la alte evenimente. Această ediție a Festivalului Strada de C’Arte se încheie cu evenimentul minunat la care sunteți și dumneavoastră parte. Totul s-a întâmplat datorită unor parteneriate pe care în societatea românească actuală le vedem mai rar pentru că mai degrabă competiția este la rang de lege și mai puțin colaborarea, dar împreună cu Muzeul Național al Literaturii Române din București biblioteca a reușit de câțiva ani să ofere evenimente extraordinare”.

Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române din București: ” Muzeul Național al Literaturii Române din București împreună cu Teatrul Dramaturgilor Români și Teatrul de Comedie tocmai au finalizat un Festival al Capitalelor Centenare. În timpul festivalului ne-am gândit ca aceste trei instituții să organizeze și întâlnirea de astăzi. E mai puțin obișnuit pentru Muzeul Literaturii să organizeze o sărbătoare a unui actor, dar am foarte multe argumente pentru această sărbătoare. În primul rând, Muzeul Național al Literaturii Române îi omagiază pe toți cei care iubesc, contribuie, păstrează și utilizează limba și literatura română în cel mai deosebit stil, în cea mai frumoasă expresie a ei. George Mihăiță este unul dintre cei care prin filmele și spectacolele de teatru în care a jucat, dar și în recitalurile de poezie a dovedit că își are locul nu numai în istoria teatrului românesc, dar și în istoria limbii și literaturii române. Găsim din ce în mai rar oameni care știu  ce înseamnă frumusețea limbii și literaturii române.”

Actrița Maia Morgenstern a oferit un scurt fragment dintr-un spectacol, dar a și vorbit despre actorul George Mihăiță, alături de care a jucat în piesa ”Fierarii” și de care o leagă o prietenie de durată. ”Vreau să-i mulțumesc pentru că m-a vindecat sau sunt pe drumul vindecării de teama de poezie. Mi-e teamă de poezie, mi-e teamă să spun poezie singură pe scenă, poate e o teamă din copilărie. Te trezești singur pe scenă cu lumina pe tine și trebuie să spui poezie cu intonație și nu știi dacă poți să o duci la bun sfârșit. Pe domnul George Mihăiță l-am văzut, l-am auzit învățând poezie. Tot timpul învață poezie. În toate deplasările pe care le avem în țară cu spectacolul Fierarii tot timpul murmură poezie. Are și un carnet în care scrie de mână ceva. ”

George Mihăiță: ”Vă mulțumesc. Nu mi-am imaginat că la 70 de ani voi avea cea mai frumoasă sărbătoare a zilei mele de naștere. De ce este cea mai frumoasă? Pentru că este prima dată când am atâția invitați la ziua mea de naștere, este prima dată când îmi serbez ziua de naștere într-o bibliotecă și este prima dată când ofer tuturor o carte pe care scrie Mihăiță. Vă mulțumesc frumos. Dacă ar trebui să rezum în câteva cuvinte viața mea, aș spune doar atât, eu, George Mihăiță din Moreni am trăit în România visul american. Seara aceasta este un alt capitol al visului meu și vă mulțumesc că faceți parte din visul meu.”

Pe scenă a fost, de asemenea, proiectat și un scurt film, o surpriză, în care alți colegi de scenă, care nu au putut fi prezenți la BCU, i-au transmis maestrului George Mihăiță mesajul lor de bine.

 

Print Friendly, PDF & Email

Permanent link to this article: http://stradadecarte.ro/jurnal/


Hit Counter provided by orange county property management